Sam Tsui. Sunt sigur ca n-ati auzit de el. Sau probabil ati auzit dar nu va aduceti aminte… ce e insa clar e ca are o voce pe care nu o uiti usor.
E, americanul asta, Sam Tsui, zic, a devenit celebru pe Youtube. A inceput sa cante cover-uri, lumea a apreciat, el a insistat si… intr-un an a reusit sa devina celebru pe YT. Celebru inseamna ca are multe piese cu mai mult de 1 milion de vizualizari, iar doua dintre ele au sarit de 11 si 14… milioane de vizualizari. Deci… e de bine.
Acum… daca stam sa calculam cat de celebru este Sam Tsui, ajungem in pleonasm, si nu vrem asta. Dar daca ne gandim la cat de faimos este, cu siguranta ca nu se compara cu cei carora le reinterpreteaza piesele. Dar e inca mic, inca invata la Yale, e la inceput de drum si… cred ca e foarte important ca a inceput pe net, pentru ca asta-i confera o naturalete si un procent de acceptabilitate mai mare decat in alte cazuri de reusita in show-bizz. A trimis o caseta demo si la Glee (daca ati auzit de concursul respectiv), si… a reusit sa intre pe iTunes cu primul lui album. Deci se pune pe facut si ceva banuti.
Lasam vorbele la o parte acum, playlist-ul, de data asta, este video, pe Youtube. Daca v-a placut… lasati si un comentariu. ;)
Auditie placuta!
Playlist CeRecomand.ro – Mark Minelli, The Ray Montford Group
Divertisment Nu există comentarii »
TweetVreţi bună dispoziţie? Vreţi muzică bună, să vă ajungă la inimă? Hai să vă fac eu două sugestii.
Mark Minelli şi The Ray Montford Group, sunt un artist, respectiv o formaţie, ce i-am descoperit pe canalul de YouTube al celor de la Candyrat Records, o casă de discuri ce a promovat artişti precum Andy McKee sau Ewan Dobson, doi chitarişti de excepţie.
Aşezaţi-vă confortabil, pregătiţi-vă să uitaţi de probleme şi ascultaţi…
Citeşte mai mult »
Atmosfera anilor apusi… eleganta exagerata, domni si doamne – toti – impodobiti de gesturi romantice si dansuri provocatoare dar fara a fi pornografice… Nu stiu de-ati fi vrut sa traiti atunci (eu nu, n-aveau net, n-aveau Saboteur, intelegeti voi…), dar cu siguranta ca muzica acelor ani este superba.
Insa, daca te apuci sa asculti ce se canta atunci, dupa 20 de minute iti trece cheful, si singura problema este educatia muzicala (voluntara/cultivata si involuntara) a anilor in care traim… ne deranjeaza instrumentatia, pentru ca noi suntem obisnuiti ca spectrul intreg al unei melodii sa fie plin cu altfel de frecvente decat cele de atunci.
Dar avem… The Noisettes! Muzica acelor ani cantata pentru sufletul nostru…
The Noisettes este o trupa relativ noua, activeaza din 2003, avand in componenta: solista si basista Shingai Shoniwa, chitaristul Dan Smith si tobosarul Jamie Morrison.
Ei spun indie-rock, dar daca stai sa compari cu celelalte trupe care se aliniaza aceluiasi curent… sunt multe momente in care nu esti de acord.
In sfarsit… gata cu trancaneala, uite si ceva muzica:
Probabil ca va suna bine, e plin de nerv dar intr-un stil care sa nu te deranjeze daca n-ai chef de topaiala, melodios dar puternic… mie-mi place.
Mai jos aveti playlist-ul pus cap-la-cap de mine, 10 piese ascultabile oricand…
Citeşte mai mult »
Am primit cateva mailuri, dupa ce-am recomandat mai multe titluri muzicale… in unele, cele de la fanii diferitelor trupe sau diferitilor cantareti recomandati, eram certat pentru ca nu am spus mai multe, pentru ca n-am dat mai multe informatii, ca n-am pus intregul CV.
Asa e, as fi putut documenta recomandarile mai aprofundat, as fi avut de unde sa adun informatii… insa aici au intervenit celelalte mailuri care in nestiinta de cauza mi-au sprijinit decizia: recomand muzica. Nu e cea mai buna muzica, nu e cea mai cool, nu e cea mai la moda… dar de foarte multe ori ceea ce recomand se “pupa” cu starea de spirit, cu gusturile, cu asteptarile celor asculta aceste playlist-uri CeRecomand.
Si asta m-a facut sa merg pe acelasi drum atunci cand a venit vorba de playlist-ul saptamanal de aici. Daca gresesc… imi pare rau. Dar cred ca mai degraba ascultati niste muzica, decat sa cititi despre muzica, nu?
Acestea fiind spuse, astazi va recomand cu mult drag o trupa tanara… The Script.
Cele 5 single-uri care au smotocit sanatos topurile sunt We Cry, The man who can’t be moved, Breakeven, Talk you down si Before the worst. Pe la noi prin blogosfera am vazut ca a prins binisor Breakeven, piesa asta:
Lasand Breakeven la o parte, si incercand sa lasam
Citeşte mai mult »
Probabil şi la uşile voastre bate viscolu’, şi probabil deja sunteţi sătui de traficul groaznic, de politicieni, şi în general cam de tot ce se întâmplă prin ţară zilele astea.
Cred că aţi şi uitat că se apropie sărbătorile de iarnă, şi nici măcar n-aţi simţit ca-n alţi ani o senzaţie mai deosebită, specifică. Dar presupun aţi vrea să vă bucuraţi la o pârtie, sau să ieşiţi la o bulgăreală, sau poate să staţi la un vin fiert cu scorţişoară în casă, la şemineu, cu familia.
Ei bine, ca meniul să fie complet, pentru ultima opţiune vin şi eu cu un bonus, ca să nu mai răscoliţi net-ul prea mult… e vorba despre ce scrie în titlu: un playlist pe care l-am făcut potrivit perioadei în care ne aflăm.
Am ales o serie de piese sau de colaje audio mai deosebite, fie colinde, fie doar legate de iarnă, dar nu chiar în stilul clasic românesc, cu tendinţe populare gen Hruşcă, ci unul puţint mai altfel.
Playlistul se găseşte aici, iar câteva piese din el puteţi asculta în continuare:
Citeşte mai mult »
[play si citeste]
Oricat de activ esti, oricat de agitata iti e viata, oricum incerci sa-ti organizezi cele prin care trebuie sa treci… ai nevoie de o pauza. Ai nevoie de un moment de stop total, de acea secunda de liniste in care sa fii tu cu tine si, poate, o muzica buna.
Continuam obiceiul recomandarii unui playlist in fiecare duminica, pana acum am avut cativa invitati de seama, (Alexandrina Hristov, Colbie Caillat, Jason Mraz, Daniel Merriweather, Ayo, etc.) dar nu mainstream, asa ca…
O cheama Norah Jones, nascuta in “79, sunt sigur ca la un moment dat ati auzit de ea sau i-ati ascultat macar o melodie, insa nu e genul de artist care sa sara pe tine oricand deschizi televizorul pe un canal tv muzical sau un radio.
Desi e tinerica… a lansat ceva albume. In 2002 – Come away with me, in 2004 – Feels like home, in 2007 – Not too late si cel mai recent, The Fall, anul acesta (Chasing Pirates, melodia pe care o ascultati – de-ati dat play la inceput – face parte din acest album).
Poate ati vazut-o in My blueberry nights, ca protagonista, dar ati mai fi putut-o observa si in Two weeks notice sau Life.Support.Music (autob.), si poate o veti vedea in filmul micro-buget / dar apreciat Wah do dem (rol Willow).
In sfarsit, am adunat intr-un playlist cu 25 de pozitii piesele care mie mi se par reprezentative, de va va placea ce veti auzi si asta va va face sa cautati mai mult pe net, va rog sa postati intr-un comentariu melodia/melodiile pe care le-ati mai fi adaugat in lista asta. Playlist-ul il gasiti AICI. Si daca vreti sa vedeti mai multe video-uri cu ea, aici e canalul video oficial Norah Jones pe hulu.
Auditie placuta!
Pana acum recomandarile au venit in “cascada”, cumva legate intre ele, cumva din acelasi registru. Si playlist-ul de saptamana asta respecta regula asta, se pare, confirmata, asa ca a venit momentul sa-l imping usor spre voi pe Jason Mraz.
Pornit in viata pe 23 iulie 1977, Jason Mraz a scos pana acum pe piata 3 albume, Waiting for my rocket to come (2002), Mr. A-Z (2005) si We sing. We dance. We steal things (2008). Dupa o decizie curajoasa de a-si relua propria viata (citez: Vreau sa-mi cresc cainele, vreau sa-mi spal singur hainele!), Jason Mraz (“mraz” inseamna “ger” in ceha), revine cu acest album din 2008, si, din cum arata programul concertelor lui poti spune ca a avut un succes rasunator in America.
Gata, nu ma mai lungesc, inafara de piesa pe care am pus-o in post, pe care cu siguranta o stiti din reclama de la PORTOCALIU GSM (mda, Orange), in playlist mai sunt inca 17 piese. Interesanta nu este neaparat zona in care canta, teoretic pop, ci accentele pe care le da in piesele lui, variate si folosite uneori surprinzator, in pasaje pe care te-ai astepta sa le abordeze altfel…
Playlist Jason Mraz – AICI!.
P.S. In playlist gasiti si melodia cantata in duet cu Colbie Caillat. ;)
