Am participat la seminarul #2 al seriei Scoala de Networking a lui Eduard Ezeanu si a fost printre cele mai bune seminarii pe care le-am urmat in ultimii ani. Abilitatile dezvoltate ca urmare a trainingurilor lui m-au ajutat sa-mi setez limitele mai bine in relatia mea cu ceilalti oameni, sa pot maximiza oportunitatile si sa imi urmaresc mai usor scopurile in networkingul de business. Il recomand din toata inima pe Eduard ca trainer de dezvoltare personala si consultant in cariera.
Va propun un concurs care are ca premiu o invitatie la Scoala de Networking din 30 ianuarie: scrieti in comentarii o intamplare in care ati fi putut castiga daca aveati curajul sa intrati in discutie cu cineva care nu va cunostea.
Data limita a inscrierilor este 21 ianuarie (22:00), iar castigatorul va fi anuntat de Eduard in ziua urmatoare.
Cand eram mica eram foarte timida.Odata cu trecerea timpului m-am mai “dezghetat”,insa am ramas destul de tacuta,mai ales cu cei pe care nu ii cunosc.Mi s-a intamplat de multe ori sa imi para rau ca nu am interactionat cu cineva din jurul meu pe care mai apoi l-am considerat interesant.Eram la un eveniment intr-o sala plina.Prezentatorul a rugat pe cineva din public sa vina in fata sa asiste la un experiment.Dupa cateva secunde de ezitari s-a ridicat o doamna,care indrumata de prezentator a facut experimentul respectiv.Ca recompensa a primit un robot de bucatarie.Acest fapt m-a facut sa-mi para rau ca nu am facut eu primul pas.Era atat de simplu ceea ce a facut doamna si am admirat-o pentru curaj.Oricum,nimic rau nu avea sa i se intample si stiam cu totii asta,dinpotriva.Cu toate acestea,persoanele dintr-o sala intreaga au ezitat sa iasa in fata.
Acesta a fost un castig material.Am mai pierdut alta data ceva care m-ar fi perfectionat spiritual-o invitatie la un curs.In acelasi context-un eveniment,lectorii au invitat cateva persoane in fata pentru a fi modele pentru ceea ce aveau de demonstrat.Din comoditate,preferand sa privesc din fotoliu,am ramas acolo,dar la sfarsit cei care au avut curaj au primit invitatia sa invete ceea ce s-a pus in practica acolo.De atunci mi-am propus sa fiu mai activa,mai interactiva si sa invat sa prevad o oportunitate care m-ar ajuta sa obtin ceva folositor mie.Mai ales ca in domeniul meu nu prea se poate altfel.
eu am intrat in discutie cu o gramada de persoane pe care nu le cunosteam dar nu am castigat niciodata ceva material,ci numai experienta si uele sfaturi.
de doi ani pescuiesc pe blatile din jurul bucurestiului si sunt ccna…… si prin si peste …mare….. si lucrez si cu routere cisco
cam atat
Timiditatea este unul dintre…defectele mele as putea spune,sau mai degraba un punct slab.Desi constientizez ca nu este bine,ca pot pierde mult din aceasta cauza,ceva nu ma lasa sa scap de acest dezavantaj.As putea spune ca am avut diverse situatii in care am realizat ca daca aveam curajul s-o inving,sa imi exprim parerea intr-o anumita situatie fara a ezita,avansam.Nu neaparat intr-o functie,ci ma depaseam pe mine,eram multumita ca am reusit sa scap de acest…’virus’,numit timiditate.Poate si mediul in care te invarti contribuie la accentuarea ei,la faptul ca aceasta inca persista in caracterul meu,in viziunea,conceptia mea.
Recomandarile iti propulseaza cariera | CeRecomand.ro - Aşa mergi la sigur - 21 01 2010, 11:21
[...] si astfel te poti folosi de recomandari pentru a-ti propulsa cariera. Succes!PS: Nu uitati de concursul ce are ca premiu o invitatie la Scoala de Networking.Autor: Eduard Ezeanu Tag-uri: editorial Nici [...]
La sfârşitul lui noiembrie am fost invitat la gala Premiilor “Ioan Chirilă” pentru presa sportivă; eram chemat în calitate de finalist la categoria “Scriitori amatori”, dar nu-mi făceam prea mari spreanţe. M-am dus acolo cu prietena mea şi m-am aşezat cuminte-n sala-n care roia de jurnalişti celebri şi chiar de notabilităţi ale sportului, precum Bellu sau Drăgulescu. Prima categorie la care se decerna premiul era chiar cea la care participam şi culmea e c-am fost anunţat drept câştigător; surprinderea s-a văzut când la tribună am început bâlbâind un discurs pe care din fericire l-am terminat mai în forţă. Tot restul festivităţii mi-a vâjâit capul. Dar la finalul ei, la cupa de şampanie, n-am avut din păcate curajul să discut decât cu doamna Iarina Demian, organizatoarea premiilor, ceea ce era o datorie de politeţe; în rest, deşi aş fi putut, pornind de la faptul, nu-i aşa, că eram unul din laureaţi, să discut cu jurnalişti şi scriitori de la tot felul de cotidiane, jurnale de sport şi televiziuni, n-am făcut-o din timiditate, deşi cu unii aveam şi nişte prieteni comuni. Aşa că-ntr-una din cele mai mari seri ale mele de până acum am ratat şansa- inclusă teoretic de premiu, sub forma unei colaborări la EVZ, care însă nu s-a mai concretizat- de a spera la o lansare în domeniu sau măcar de a lega nişte mici relaţii. Rămân doar o seară frumoasă şi multe regrete.
Din cauza lipsei de apreciere de sine si pentru ca nu am fost niciodata suficient de sigura pe abilitatile mele, am avut doar de pierdut in plan profesional.
Publicitatea este una dintre pasiunile mele si am incercat sa fac tot ce-mi sta in putinta pentru a-mi atinge scopul. In acest sens, am participat la un curs de publicitate si acolo am avut (teoretic) sansa sa cunosc cele mai mari nume din publicitate. La finalul fiecarei prezentari, erau cateva momente dedicate exclusiv comunicarii 1-1 cu trainerul respectiv si daca as fi avut curajul sa vorbesc cu ei, as fi putut sa-mi exprim dorinta de a face practica sau de a ma angaja intr-o agentie.
toti cei care au discutat cu trainerii respectivi au primit oferte de internshipuri iar 2 dintre acestia, prieteni buni de-ai mei, chiar au fost angajati la agentie si au devenit copywriteri, visul meu de-o viata…
asadar, poate daca atunci as fi reusit sa ma adun si sa imi exprim dorinta de a lua parte din echipa lor, mi-as fi indeplinit visul. Sau macar as fi descoperit daca acel vis mi se potriveste.
Abilitatile sociale: variabila ascunsa a succesului | CeRecomand.ro - Aşa mergi la sigur - 21 01 2010, 17:24
[...] din ce in ce mai multe iar realizarile tale devin din ce in ce mai mari. Succes!PS: Nu uitati de concursul ce are ca premiu o invitatie la Scoala de Networking.Autor: Eduard Ezeanu Tag-uri: editorial, [...]
Intotdeauna mi-am dorit sa am o cariera de succes, sa am realizari atat in plan profesional, cat si personal.Idealuri, vise au fost. Pentru mine toate s-au spulberat acum 5 luni de zile. M-am trezit in realitate cruda si rece a vietii.La un momentdat am considerat ca nu mai am pentru ce sa traiesc, dar a trcut si merg mai departe.Dupa ce un val de diponibilizari s-au facut- printre disponibilizati numarandu-ma si eu,bomba bombei a urmat: sotul meu a plecat de acasa considerand ca nu mai face fata responsabilitatilor si ca doreste sa se distreze pentru ca inca este tanar. Nimic de zis, dar in conditiile in care eu am trait numai pentru el, prin el, tot ceea ce am facut am facut pentru noi si pentru el eu uitand de mine, am uitat de cariera si de tot ce insemna persoana mea.M-a lasat cu toate creditele…Oare unde mi-a fost capul cand am avut posibilitatea de a avansa in cariera, de a veni in Bucuresti?? Unde?? In momentul in care am fost chemata in biroul directorului din Targoviste si mi-a spus ca eu sunt candidata ideala pentru postul din Bucuresti si ca Directorul General pe Romania doreste sa vorbeasca cu mine….eu ce am facut ?…am ascultat la ce mi-a zis sotul..daca te pierd …daca se intampla ceva cu noi…ce-i drept si mie acest gand ca-l pierd ma inspaimanta, era logic atunci,nu?…dar oare de ce nu am avut taria sau curajul de a merge macar la intalnire, sa vad despre ce e vorba, sa vad ce mi se ofera.. sa vad…s-a intamplat si a doua oara sa mi se propuna alt post dar tot in Bucuresti…acelasi lucru…oare ce s-a intamplat cu mine in acele momente? unde era femeia independenta? ce-a fost in capul meu?? ..unde era femeia care stia ce vrea de la viata???….Eu cand a fost sa decida sotul meu daca sa ramana sau in Bucuresti cu jobul l-am incurajat, am considerat ca este de datoria mea sa fac acest lucru, asa mi s-a parut corect. Si cu ce m-am ales???!!! …cu datorii, fara job,fara sot si familie.. Oare a meritat decizia pe care am luat-o atunci??? …Cu siguranta nu.Acum imi caut eu de munca in Bucuresti si nu gasesc…Ghinion, nu??..Deci concluzia este: sa nu dai niciodata cu piciorul la o oportunitate in viata ca nu stii unde te duce…
Din păcate sunt prea timid pentru a participa la acest concurs și uite așa pierd încă o oportunitate.
Salutare tuturor si multumesc pentru povestile voastre si pentru autenticitatea de care dati dovada,
Persoana pe care am selectat-o pentru un loc gratuit la Scoala de Networking este Mihai, a carui poveste de la gala Premiilor “Ioan Chirilă” mi s-a parut de-a dreptul inspirationala.
Mihai, o sa te contactez prin email pentru a-ti da detaliile.
Eduard
multumesc, astept detaliile.