In urma cu ceva vreme, am descoperit, intr-un magazin alimentar un praf instant pentru briose, pe numele lui, Muffin Mix. In interiorul cutiei, am constatat prezenta a 10 forme de hartie de copt, in care am turnat compozitia. Ideea de briosa mi s-a parut incantatoare, avand in vedere ca nu mai mancasem pana la momentul respectiv, iar faptul ca gustul a fost extrem de placut nu m-a lasat neimpresionata. Din acest motiv, am inceput cautarea unei tavi pentru briose, si, dupa incercari esuate in mai toate lanturile de Hypermarketuri din Iasi, am descoperit un model la Selgros. De asemenea, m-am documentat in privinta unei compozitii, si, am ajuns la concluzia ca urmatoarea este cea mai simpla si indicata in prepararea brioselor de casa:
Se amesteca 2 cani faina, 3 lingurite si jumatate praf de copt, jumatate lingurita sare, jumatate cana zahar, jumatate lingurita coaja rasa lamaie sau portocala, jumatate lingurita scortisoara si, optional, jumatate lingurita nucsoara. Separat, se amesteca ingredientele umede: 1 ou, 1 cana lapte, o treime cana ulei si jumatate sau o lingurita esenta de rom/vanilie. Partea umeda se incorporeaza gradual in cea uscata pana se obtine o pasta omogena. Se adauga o cana de fructe taiate, preferabil din cele care nu vor intretine umiditatea interna a aluatului: mere, prune, zarzare, visine. Se pot folosi si cele din compoturi [din comert, care pastreaza integritatea fizica a fructului] sau cele congelate, dar se vor adauga deasupra compozitiei, dupa ce aceasta va fi turnata in forma. Se dau la cuptor intre 15-20 minute, uneori mai mult sau mai putin, in functie de cantitatea de praf de copt utilizata. Temperatura cuptorului trebuie sa fie putin mai ridicata decat cea utilizata la prepararea checului.
Avantajul principal al brioselor de casa este, in primul rand, cunoasterea apropiata a ingredientelor folosite, majoritatea acestora fiind naturale si fara conservanti. Pe langa acest aspect, prepararea este relativ simpla, rapida, iar reteta prezentata mai sus poate fi considerata economica. Dezavantajul singular, din punctul meu de vedere, este ca trebuie sa faci un minim efort si sa stai in bucatarie. Satisfactia ulterioara, reprezentata de gustarea lor, insa, intrece orice efort depus in cadrul prepararii.
Imi faci pofta :D
de fapt, mi-ai facut deja… hmmmm…
Buna recomandarea :) , dar mai vreau sa stiu ceva:
Zi si de forma/tava aleasa.
Aluminiu, inox, ceramica, sau cu hartie de copt? Se curata usor sau e de unica folosinta? Si la ce pret ai gasit-o?
In Italia se practica mancatul brioselor. Ei dimineata merg la bar si comanda un cappuccino (sau cafea) si un brios. E comod, rapid, hranitor si repede de mancat.
Tava a costat 40 de lei, de la Selgros. Nu e din aluminiu…nu stiu exact, nu prea ma pricep. Arata ca si cum ar fi din teflon. Aici poti vedea cum e. Are 12 forme, 4×3.
Inainte de a turna compozitia,ung formele cu ulei sau unt, apoi le tapetez cu faina. Cand pun cu lingura aluatul [pastos, o sa observi ca nu e prea dens], uneori mai scap si pe langa. Asa ca aleg sa o sterg putin cu un buretel, inainte de a o da la cuptor, altfel aluatul si faina se usuca pe ea, si se murdareste si zgarie. Am facut asta o singura data si deja nu mai arata cum trebuie :).
Articole de presa – Am vazut asta cand am fost la Bologna, anul trecut, in decembrie. Intr-adevar, mananca in fiecare dimineata cate o briosa. :)
E destul de admirabil, si-am vazut ca si McDonalds, de la noi, incearca sa impuna ideea asta, doar ca ei vand o briosa cu 4 lei, daca nu ma insel. Si a le face in casa e si economic si natural.
Cred totusi ca e prea mult sa pui 3 lingurite si jumatate de praf de copt la asa cantitate de faina.
Avand in vedere ca doua cani de faina insumeaza cca 250 grame, jumatate de plic de praf de copt(scrie pe plic ca este suficient pentru 500 grame de faina), care inseamna cam o lingurita si jumatate cred ca este suficient.
Parerea mea! ;-)