După cum spune şi reclama, il y a des pays qui font grandir l’ame. Iar Marocul e cu siguranţă una dintre acele ţări.

Deşi eram foarte sceptică, am acceptat până la urmă să plec în Maroc, renunţând la planul de a vizita Parisul, pe care oricum îl mai văzusem. Şi bine am făcut. Pe lângă peisajele de vis am avut ocazia să simt pe pielea mea cum se trăieşte într-o ţară arabă, ce idei şi obiceiuri au. Cu ocazia asta, mi-am calmat multe frici şi s-au şters şi mai multe prejudecăţi.

La capitolul siguranţă personală va aisgur că nu aveţi de ce să vă faceţi griji. Toate cele patru oraşe pe care le-am vizitat (Tanger, Rabat, Tetouan şi Chefchaouen) sunt bine securizate. Poliţia mişună peste tot, fiindcă sunt conştienţi că dacă li se întâmplă ceva turiştilor, se duce pe apa sâmbetei economia ţării. Totuşi protejaţi-vă de hoţii de buzunare şi nu purtaţi aparate foto, telefoane, ipoduri, etc la vedere. Eu nu am avut nicio problemă, dar am înţeles că se mai întâmplă.

M-am axat pe nordul Marocului, cel mai sudic punct vizitat fiind capitala Rabat. În nord nu găsiţi deşert, însă găsiţi şi Mediterana şi Oceanul Atlantic, plus multe peisaje superbe de munte pe fondul unei vremi foarte plăcute. Eu am fost in aprilie, iar temperaturile au fost in jurul celei de 20-22 de grade. Recomand Chefchaouen, oraş aflat între doua creste de munţi, cu casele colorate aproape exclusiv in turcoaz si alb. Găsiţi cascade, multe grădini şi parcuri, o mulţime de bazaruri si souk-uri. Tanger seamănă cu orice alt mare oraş european. Mi-a plăcut foarte mult, mai ales pe terasele cafenelei Hafa, care datează din anii 20, situată pe faleza mării dispusă in trepte şi cunoscută pentru artiştii care au trecut pe acolo. Preţurile sunt foarte foarte mici, în schimb. La Rabat am vizitat monumente istorice precum Mausoleul Hassam 2, dar şi Oceanul. Din păcate nu am reuşit să văd prea multe, fiindcă în ziua aceea a fost vreme rea.

Din punct de vedere al preţurilor, aceastea sunt mici. Moneda este diramul. Un euro e echivalentul a aproximativ 11 dirami. Atenţie însă la negustori. Majoritatea produselor nu au preţurile afişate, iar pentru turişti preţurile sunt umflate de 3-4 ori. Există însă posibilitatea să găsiţi vreun cetăţean cât de cât de încredere ( de obicei când văd turişti vin ei singuri) care să negocieze pt dvs. Aşa lui îî daţi 5-10 euro, dar economia făcută e mult mai mare. Eu de exemplu, mi-am cumpărat o geantă din piele cu doar 4 euro, sandale tot din piele făcute la comandă cu 10 euro şi mi-am reparat aparatul foto cu 7 euro. Cu 200 de euro mi-am umplut geamantanele de lucruri unicat.

Din punct de vedere culinar, o să găsiţi o mulţime de bunătăţi, dar aveţi grijă unde mâncaţi. Restaurantele şi cafenelele mai scumpe sunt foarte curate şi arată ca cele europene. Cu 10 euro puteţi mânca 2 feluri. Recomand restaurantele pescăreşti si couscous-ul, că tot am văzut că e recomandat pe site. De asemenea nu uitaţi să fumaţi narghilea. Merge bine cu ceaiul de mentă, de asemenea specific.
Despre cazare nu pot să vă zic prea multe fiindcă eu am stat la o familie acasă. La hoteluri aveţi grijă fiindcă am înţeles că se poate comanda cameră dublă doar pentru cei căsătoriţi, dar pentru europeni se rezolvă cu puţin bacşiş. Probabil dacă mergeţi printr-o agenţie de turism nu o să întâmpinaţi această problemă. Există şi varianta apartamentului închiriat, cum am făcut noi la Tanger, aproximativ 40 de euro pe noapte, dar dacă staţi mai mult de trei nopţi se fac şi reduceri.

Nu vă speriaţi că nu cunoaşteţi araba. Nu e nevoie să vă luaţi ghid de conversaţie, pentru că oricum nu o să stiţi să pronunţaţi bine şi nici nu e nevoie. Tot este tradus în franceză şi uneori în spaniolă, de la indicatoare rutiere, până la reclame şi afişe. Majoritatea localnicilor vorbesc cât de cât franceza, engleza mai puţin.
Cu privire la cenzură în Maroc puteţi să vorbiţi despre orice în afară de rege – cel actual şi cei din trecut. Poza regelui apare peste tot, prin magazine, aeroport, etc aşa abţineţi-vă de la comentarii cu voce tare:)
Am stat două săptămâni în Maroc şi aş vrea să mă întorc, să vizitez şi sudul. Am uitat să zic, nu aveţi nevoie decât de paşaport, să fie valabil neapărat încă 6 luni de la data plecării. Alegeţi cu încredere Marocul, e o experienţă inedită.

Mulţumiri, Iulia Gheorghe