Apuse-s vremurile când te rugai ani de zile de compania națională de telecomunicații să binevoiască a-ți monta un telefon în garsoniera ta din Rahova.
Odată cu privatizarea, diversificarea ofertei și apariția concurenței, Romtelecom a devenit mult mai customer-oriented.
Când am vrut să-mi pun serviciul de televiziune Dolce, în câteva zile băieții în salopete albastre mi-au bătut la ușă. Într-o oră aveam montate parabolica la fereastră și receiver-ul pe comodă, lângă televizor.
Receiver si telecomanda Dolce
De atunci (să tot fie doi anișori), a început viața mea cu Dolce. Nu o să vă zic despre oferta de programe. Ea depinde foarte mult de momentul în care ți-ai făcut abonamentul. De exemplu, eu nu am cele trei canale Cinestar, AXN Crime și SCI FI sau alte canale Discovery în afară de cel simplu, pe când o cunoștință care plătește exact aceiași bani le are.
Chestii de marketing…
Mai întâi de bine: relații cu clienții foarte civilizate, calitate bună a sunetului și a imaginii, fiabilitate (nu s-a stricat nimic de când mi-am instalat serviciul).
Două sunt lucrurile care mă nemulțumesc la Dolce.
Primul e meteosensibilitatea excesivă a serviciului. Cum vine o furtună mai serioasă, adio recepție. Adevărat, serviciul își revine imediat după calmarea vremii, dar dacă nu vrei să pierzi glorioasele fapte fotbalistice ale tricolorilor în calificările ce stau să înceapă, bine ar fi să ai antena de camera a televizorului ca back-up.
Mult mai enervantă este imposibilitatea personalizării listei de programe și a ordinii acestora. Fiecare post TV are un indicativ de trei cifre pe care trebuie să-l formezi din butoanele destul de puchinoase ale telecomenzii. Nu se poate, ca la televizor, să pui un post TV pe butonul 1, altul pe 2, etc. Așa că fie înveți indicativele, fie zapezi până ajungi la canalul favorit.
Și zapatul este enervant. Dacă sunt posturi la care nu ești abonat, telecomanda tot te duce pe canalul alocat lor, doar să vezi textul care te invită să le comanzi. Nu există nici posibilitatea de a le scoate de pe listă, astfel încât să nu mai treci prin ele la fiecare zapat.
în concluzie, Dolce suferă la personalizare. Nu l-aș recomanda celor care nu se laudă cu o dexteritate deosebită și o memorie de fier.
Am luat o mare (pe romaneste) ‘teapa’ pentru ca am luat taxiul cu acest numar de inmatriclulare.
