CONS:
- Construcţie lipsită de accente metalice
- Baterie mediocră

Anul acesta a început revoluţia dual-core în lumea smartphone-urilor. În fruntea mişcării s-au aflat Motorola cu al lor Atrix 4G şi LG cu al lor Optimus 2x, acum intrat în cartea recordurilor ca şi primul smartphone cu procesor dual-core. Samsung, pe de altă parte, au stat în umbră şi i-au aşteptat pe ceilalţi să lanseze trendul, venind apoi din umbră pentru a-l perfecţiona. Astfel a luat naştere Samsung Galaxy S II, un model mult-aşteptat şi un urmaş de seamă al, probabil, celui mai de succes smartphone al anului trecut, Galaxy S.

Samsung au mizat pe succcesul modelului precedent şi nu s-au înşelat, precomenzile depăşind chiar şi cele mai optimiste previziuni ale acestora, numărând aproximativ 3 milioane cu câteva săptămâni înainte de lansare (Galaxy S a atins numărul de 10 milioane de modele vândute anul acesta în ianuarie). Încă odată, Samsung au mizat pe un procesor producţie-proprie, pe specificaţii menite să spargă recordurile pieţei, un display a cărui definiţie nu poate fi decât “best-in-business” şi promisiunea unei pleiade de funcţii multimedia, inclusiv capabilitatea de înregistrare şi redare de video FullHD (1080p). Vom vedea în continuare dacă Galaxy S II se ridică la nivelul aşteptării şi al ancitipaţiei pentru care nu găsesc alt termen de comparaţie decât nebunia revoluţiei iPhone 4.

DESIGN ŞI CONSTRUCŢIE

Construcţia telefonului, ca şi în cazul precedentului, constituie un subiect predispus la păreri divergente. Şi de data aceasta Samsung au ales să meargă pe o construcţie doar din plastic în încercarea de a reduce pe cât posibil greutatea aparatului. Unii, printre care şi eu, ar putea strâmba uşor din nas la o astfel de decizie în cazul unui telefon cap-de-linie. La fel am strâmbat din nas şi când am fost confruntat cu opţiunea de a cumpăra un Galaxy S şi nu m-am putut înşela mai tare.

Plasticul în care este îmbrăcat Galaxy S II dă cu adevărat impresia unui aparat scump, materialele par a fi de cea mai înaltă calitate, iar telefonul se simte extraordinar în mână. În ciuda lipsei totale a metalului, senzaţia pe care o lasă este impresionantă cel puţin, totul este foarte bine îmbinat, nu scârţâie la o strângere mai puternică, iar capacul de pe spate, cu modelul în relief asigură o priză foarte bună a telefonului, spre deosebire de modelul precedent cu al său spate lucios şi alunecos. O singură observaţie este că acelaşi capac din spate, după îndepărtare lasă o impresie mai puţin sigură, fiind destul de flexibil. Pe de altă parte, asta înseamnă şi că nu se va crăpa în cazul unui şoc mai puternic.

Partea din faţă este neagră, plană, semănând foarte mult modelul precedent. Cu telefonul stins, singurele elemente care deranjează armonia minimalistă sunt butonul central şi difuzorul, precum şi logo-ul Samsung. Per total, construcţia este una armonioasă, rezistentă şi oferă o senzaţie deosebită, atât ca şi aspect, ca priză, ca greutate, totul pare a fi în echilibru, iar profilul subţire compensează mărimea generoasă a display-ului. În ciuda lipsei metalului, Samsung Galaxy S II nu pare nici pe departe un aparat ieftin sau construit pe fugă.

DISPLAY ŞI BATERIE

Un simplu review nu poate descrie cu acurateţe senzaţia primului contact cu display-ul acestui telefon. Samsung Galaxy S avea deja un display cu niste culori şi un contrast uimitoare, dar suferea de mici neajunsuri, printre care configuraţia tip PenTile a sub-pixelilor şi o tentă rece a culorilor (chiar uşor albăstruie). Galaxy S II rezolvă aceste probleme cu al său display SuperAMOLED Plus, noua invenţie a celor de la Samsung, care este pur şi simplu uimitor. La o rezoluţie de 800×480 de pixeli şi o diagonală de 4.3″ nu se poate lăuda nici pe departe cu densitatea ecranului lui iPhone 4, dar în mod clar se poate măsura cu el lejer în ceea ce priveşte calitatea reproducerii culorilor, a contrastului şi, mai ales, a nivelelor de negru. În concluzie, display-ul trebuie văzut pentru a realiza cu adevărat calitatea, dar în opinia mea este cel mai bun display la ora actuală pe piaţă.

Bateria, în schimb, nu este unul din punctele forte ale acestui bolid, aşa cum era probabil de aşteptat, ţinând cont de display-ul generos, dar şi de pleiada de funcţii care pur şi simplu te fac să nu îl poţi lăsa din mână. Aceasta a menţinut telefonul pe linia de plutire îndeajuns de mult cât să ajung acasă şi să îl conectez la priză la o utilizare relativ intensă: ascultat muzică pe drum către şi înapoi de la birou, câteva apeluri şi câteva jocuri şi o doză moderată de navigare pe Internet şi, bineînţeles, permanenta conexiune cu serviciile Google (sincronizare contacte, calendar, mail) şi sociale (Facebook, Twitter cu acutalizare la o oră). Probabil, ca şi în cazul predecesorului, că durata de viaţă a bateriei va fi oarecum îmbunătăţită după câteva update-uri de software. Totuşi, în condiţiile de faţă, nu vă aşteptaţi să scoateţi mai mult de o zi din acest monstru mobil

PERFORMANŢE ŞI DOTĂRI

Samsung Galaxy S II se vrea a fi cel mai rapid smartphone la ora actuală şi nu se dezminte. Nu cred că am mai văzut până acum un telefon rulând Android şi mişcându-se atât de fluid cu software-ul din fabrică. Fără exagerare, pot spune că procesorul din dotare îşi face treaba cu vârf şi îndesat, căci nu am simţit în niciun moment că ceva mă ţine în aşteptare, nu am avut timpi morţi sau momente de “gândire”. Hardware-ul cu care producătorul l-a dotat include un procesor Samsung Exynos 4210 dual-core tactat la 1.2GHz cu core ARM Cortex A9, un GPU ARM Mali-400 şi 1GB de RAM. În stilul caracteristic Samsung, memoria RAM este partiţionată, GPU-ul şi aplicaţiile şi serviciile de bază (serviciile de apel, conexiuni wireless, bluetooth, etc.) având rezervate propria bucată (independent de şi invizibil pentru utilizator), rămânând în cele din urmă în jur de 450MB pentru aplicaţiile celelalte. Faţă de cei 120MB liberi pe care îi avea Galaxy S la o primă pornire, este o creştere binevenită.

Sistemul de operare cu care aparatul vine preinstalat este Android 2.3.3 Gingerbread (aproape) cea mai nouă versiune a binecunoscutului sistem de operare de la Google. Spre deosebire de HTC care au ales încă de la început calea re-cosmetizării totale a sistemului de operare până la punctul în care dă senzaţia unuia proprietar, Samsung a umblat doar în anumite puncte esenţiale, atât cât să îi dea un aer distinctiv, dar fără a “săpa” prea adânc în meandrele Androidului. Interfaţa TouchWiz, binecunoscută de la atât-de-popularul Galaxy S revine într-o formă ceva mai aerisită (impresie ajutată şi de diagonala ceva mai mare a display-ului), dar cu aceleaşi elemente de bază, precum bara de scurtături din partea inferioară a ecranului şi meniul de aplicaţii îndeajuns de iPhone-like încât să facă orice dezertor al taberei Apple să se simtă ca acasă, dar îndeajuns de personalizat încât să aibă o identitate proprie.

Printre îmbunătăţirile aduse interfeţei TouchWiz se numără o sistem nou şi mai intuitiv de organizare a widget-urilor, Samsung înlocuind meniurile normale Android cu un sistem ce permite vizualizarea concomitentă a listei de widget-uri şi a ecranelor desktop, permiţând o navigare mai uşoară între acestea şi o organizare mult mai uşoară. Acelaşi lucru este valabil şi la meniul de aplicaţii, paginile putând fi rearanjate în ordinea dorită de utilizator, putându-se adăuga pagini noi şi chiar foldere în cadrul meniului. Flexibilitatea pare să fi fost cuvântul cheie în dezvoltarea noului TouchWiz.

Samsung a decis să includă şi câteva funcţii mai mult sau mai puţin utile, dar îndeajuns de impresionante încât să te tenteze să le utilizezi măcar ocazional. Mulţumită giroscopului integrat (pe lângă accelerometrul deja obligatoriu la orice telefon de genul), se pot executa operaţiuni precum mărirea şi micşorarea paginilor web prin apropierea/depărtarea mobilului în timp ce două degete ating ecranul, sau schimbarea ecranului curent de desktop la organizarea widget-urilor prin aplecarea telefonului către stânga sau dreapta.

Browser-ul a fost şi acesta mult îmbunătăţit, fiind nu doar mai rapid mulţumită hardware-ului superior, dar venind şi cu câteva adiţii de fineţe, precum posibilitatea de a face zoom-out până la o vedere panoramică a tuturor paginilor deschise concomitent. Pentru devoratorii de multimedia, însă, cea mai interesantă funcţie va fi, probabil, posibilitatea (de asemenea urmare a hardware-ului puternic) de a reda filme 1080p direct în browser cu o fluiditate de invidiat. Iar Samsung s-au ţinut de cuvânt, performanţele pe acest front sunt la înălţime.

Pe partea de conectivitate mi-a fost imposibil să găsesc ceva care Samsung Galaxy S II să nu puncteze. Telefonul este quad-band, funcţionând în reţele GSM 850/900/1800/1900 şi UMTS 850/900/1900/2100 şi putând, astfel, fi folosit absolut oriunde în lume unde există o infrastructură GSM. În termeni de conexiuni de date, HSDPA-ul este prezent şi suportă viteze de până la 21Mbps, iar HSUPA asigură viteze de upload de până la 5.76Mbps. Pentru cei care preferă conexiunile WiFi celei de Internet Mobil, există posibilitatea conectării la reţele 802.11a/b/g/n. În plus, acesta suportă şi standardele DLNA, WiFi Direct şi oferă posibilitatea folosirii telefonului ca şi WiFi hotspot. Bluetooth este de asemenea prezent în varianta 3.0.

Fiind un telefon cu veleităţi multimedia, ne aşteptăm ca acesta să asigure o calitate superioară a experienţei audio-vizuale. Iar Galaxy S II nu dezamăgeşte. Camera de 8MP este însoţită, de această dată, şi de un LED flash, destul de ok pentru poze în medii întunecate, dar, în mod evident, cu utilitate limitată. În condiţii de iluminare corespunzătoare, însă, calitatea pozelor este extraordinară (pentru un telefon mobil), în timp ce calitatea filmărilor la rezoluţie FullHD (1920×1080) nu lasă nicio preferinţă nesatisfăcută în domeniul imagisticii. Telefonul înregistrează fluent video 1080p la 30fps lăsând departe în urmă concurenţa la acest capitol.

Calitatea audio în căşti este uimitoare, telefonul făcând lejer posesia unui MP3 player inutilă. Căştile incluse în pachet sunt identice cu cele de la modelul vechi, de calitate superioară, dar o telecomandă pe fir ar fi fost binevenită, ţinând cont de pretenţiile mobilului în această privinţă. Player-ul de muzică permite (dacă mai era cazul să menţionez) crearea şi editarea de playlist-uri, conţine câteva preset-uri de egalizare şi efecte spaţiale, precum şi suport pentru mod Dolby 5.1. Per total, o experienţă audio aproape imbatabilă în lumea telefoanelor mobile. Singurul care se apropie este iPhone-ul, unde experienţa Apple pe piaţa playerelor transpare în interfaţa aplicaţiei de muzică, în modul acesteia de organizare, în funcţiile pe care le oferă, iar aici atât Samsung cât şi Google în general mai au de lucru până să ofere o experienţă similară, deşi sunt pe drumul cel bun. iPhone este, însă, puternic dezavantajat de calitatea îndoielnică a căştilor din pachet, aceleaşi ca şi cele incluse cu iPod-urile şi de o calitate inadmisibil de proastă ţinând cont de nivelul de preţ în care ne învârtim.

Ca să atingem, măcar tangenţial, şi funcţia de bază a acestui aparat, voi spune că în convorbire calitatea audio este impecabilă. Trăiesc într-o zonă cu semnal slab spre foarte slab şi acolo unde multe telefoane se chinuie să menţină o conversaţie, Galaxy S II se descurcă admirabil, abţinându-se de la a mă lăsa să vorbesc singur, ceea ce constituie un mare plus de încredere că nu vă va lăsa la greu.

AVATARUL EVOLUŢIEI

Samsung Galaxy S II este un urmaş de seamă pentru Galaxy S, unul dintre cele mai bine vândute smartphone-uri ale anului trecut. Acesta continuă cu aplomb fascinanta poveste de succes începută de Samsung anul trecut şi este unul dintre puţinele smartphone-uri de pe piaţă care se apropie şi chiar egalează iPhone în termeni de timpi de răspuns ai interfeţei, ai vitezei de reacţie şi a timpilor morţi inexistenţi. Cum probabil Apple va scoate cât de curând un urmaş pentru iPhone 4, rămâne de văzut la finele anului cine va fi rege al vânzărilor. Samsung va avea, totuşi, un avans de câteva luni bune, aşa cum are şi faţă de cel mai de seamă concurent al său din tabăra HTC, anume Sensation. Acesta din urmă aduce ca şi noutate un ecran qHD (960×540), introdus iniţial de către Motorola în modelul lor Atrix, dar este doar o unitate SuperLCD, ceea ce se traduce prin contrast redus, redare mai puţin fidelă a culorilor, precum şi unghiuri de vizibilitate mai scăzute decât bijuteria coroanei Samsung. Totodată, venerabilul HTC Sense a ajuns o imagine iconică, dar per total neschimbată de la HTC Hero încoace şi deja se simte oarecum învechit, în ciuda îmbunătăţirilor constante aduse de HTC, precum şi un consumator avid de resurse.

Samsung Galaxy S II este la ora actuală cel mai performant smartphone Android de pe piaţă şi o investiţie sigură în viitor. În lumea constant-schimbătoare a terminalelor mobile, acest nou model stă în fruntea generaţiei noi de aparate multimedia cu configuraţii care ar face primele noastre calculatoare să se ascundă de ruşine. În ciuda evoluţiei accelerate a tehnologiei, Samsung pare să fi reuşit să creeze un model care să reziste testului timpului măcar până la naşterea unei noi generaţii quad-core.

Samsung Galaxy S II poate fi achiziţionat de la eMag la preţul de 2499 RON (TVA inclus).

Și astfel, știind de ceva timp de soluțiile de sincronizare și back-up ”in the cloud”, m-am decis să încerc o astfel de soluție. Principalele două condiții: 1) să îmi ofere suficient spațiu și suficiente funcții 2) în varianta gratuită. Printre cele testate pentru diferite perioade de timp se numără DropBox, Syncplicity, Windows Live Mesh, și câteva în plus, pe care nu le mai enumăr. Nu m-am oprit la nici una dintre acestea (Dropbox oferă doar doi GB ca spațiu de stocare, Syncplicity limitează numărul de calculatoare sincronizate la două, iar Windows Live Mesh nu rulează decât pe versiunile Vista și 7 ale platformei Windows), ajungând și oprindu-mă la SugarSync.

Motivele:

1. Cinci GB (la momentul acestui articol) ca spațiu de stocare virtual, online.
2. Sincronizare automată, ce se lansează după fiecare modificare/salvare a conținutului – nu riști să uiți să apeși butonul.
3. Accesezi fișierele de oriunde, cu sau fără aplicația client, interfața web oferindu-ți o suită mulțumitoare de opțiuni.
4. Sincronizare cu PC sau Mac.
5. Sincronizare cu toate platformele mobile existente (iPhone, iPad, Android, BlackBerry, Windows Mobile, și Symbian).
6. Sincronizarea automată și instantanee a fotografiilor făcute cu echipamente mobile operate de platformele mai sus enumerate.
7. Partajarea oricărui fișier asupra căruia acest serviciu operează: există posibilitatea de a crea câte un link URL unic pentru fiecare fișier pe care l-ai sincronizat cu SugarSync.
8. Controlul versiunii informației – până la cinci versiuni anterioare ale fiecărui fișier, pe lângă cea curentă.

Un singur neajuns ar fi de menționat: nu există o versiune pentru platforme Linux. Totuși, acest neajuns este unul pe jumătate, pentru că fișierele stocate sunt disponibile prin interfața web.

Toate cele de mai sus sunt disponibile și în pachete contra cost, însă precizarea pe care vreau să o fac (și sper să nu mă înșel) este că nu am identificat până acum alte avantaje între gratuit și contra cost decât spațiul de stocare pus la dispoziție. O formă specifică de pachet contra cost este cel pentru companii, unde la un spațiu de stocare mai mare de două sute cincizeci de GB se poate negocia costul pachetului achiziționat.

Momentan, este soluția de back-up și sincronizare online care oferă cel mai bogat pachet gratuit (spațiu și funcții), cel puțin până la punctul la care am dus eu cercetările și căutările. Dacă aveți cunoștință de vreun serviciu gratuit care să ofere mai mult, vă rog să îl menționați mai jos, printr-un comentariu.

UPDATE: link-ul de mai sus, către SugarSync, conţine o referinţă (referral) care este a mea. Accesând şi creând un cont gratuit sau plătit prin intermediul acestui link cu referinţă, intraţi în posesia unui bonus ca spaţiu de stocare pe serverele SugarSync, care la momentul acestui articol constă în cinci sute MB pentru crearea unui cont gratuit, respectiv zece GB, pentru crearea unui cont contra cost. Acest bonus este oferit şi posesorului referinţei, în acest caz, mie. După ce vă creaţi contul, veţi beneficia de aceleaşi condiţii, primind şi dumneavoastră, şi invitaţii dumneavoastră acelaşi bonus, în cazul în care înregistrarea se face prin intermediul unui link cu referinţa dumneavoastră.

In sfarsit… casa pare foarte solida, asta cu betoanele nu-l supara pe amicul meu atunci cand a vazut casa. De-abia cand s-a mutat s-a prins care-i beleaua: pic de semnal la mobil! E la etajul 1 si juri ca s-a bagat in beci, ii suna telefonul ca fiind inchis de fiecare data cand era acasa!

Si facand misto de el si de cripta lui de casa, mi-am adus aminte de alti prieteni, foarte iscusiti intr-ale electronicelor. Ei au o solutie pentru cladiri unde semnalul GSM este foarte slab, niste repetitoare (ei le spun repetoare)  GSM care amplifica perfect semnalul telefoniei mobile.

Mai mult, exista un model care stie sa amplifice inclusiv protocolul 3G!

Mai multe info gasiti la ei pe site, www.tottal.ro, iar despre repetoare GSM (sau repetitoare GSM)  si preturile aferente va puteti informa aici.

Spor la vorbit!

Celor in cautarea unui model de telefon nou, plin de functii si aplicatii usor de accesat cu o singura mana, care sa fie disponibil la un pret foarte avantajos, le recomand Sony Ericsson Xperia X8.

Am cumparat acest telefon din Germanos acum o luna cu doar 800 lei dupa ce a ajuns pe locul intai in topul preferintelor, inaintea altor modele de la acelasi producator (Xperia X10 si Xperia X10 mini), dar si de la Nokia, Samsung si LG. La inceputul cautarii stiam exact ce vreau de la viitorul meu telefon, si anume functia de inregistrare a convorbirilor telefonice, touchscreen cu slide, navigare pe Internet ca pe calculator, acces la multe aplicatii gratuite ca iPhone, o dimensiune potrivita pentru mainile mele mici si pentru buzunarul stramt de la blugi, camera de minim 2MP, o baterie care sa tina minim 4 zile si un pret accesibil care sa nu depaseacsa 1200 lei.

Dupa ce am contactat cei patru producatori de telefoane mobile – LG, Samsung, Nokia si Sony Ericsson – m-am convins ca serviciile pentru relatii cu clientii din Romania sunt jalnice, asa ca am inceput sa citesc review-uri pe GSM Arena si sa compar singura specificatiile modelelor mai cu motz.

Daca telefoanele Nokia aveau buton de call recording, am aflat ca Symbian s-a desfiintat, iar daca dadeam peste un telefon mai bogat in functii si mai puternic decat LG Viewty-ul meu, nu aveam acces la cine stie ce aplicatii. Despre modelele Samsung am citit review-uri negative si tot asa… pana m-am oprit la Sony Ericsson Xperia X8. Cum nu gaseam un telefon cu buton sau aplicatie pentru call recording, atunci macar sa dau mai putini bani pe un telefon care nu are aceasta functie, dar pe care pot testa aplicatiile de call recording pentru Android, desi se spune ca sunt instabile.

Bun. Haideti sa va spun ce-mi place mie la Xperia X8 si ce dezavantaje ati avea daca l-ati achizitiona. Voi incepe cu specificatiile producatorului:

-Data disponibilitatii pe piata: septembrie 2010
-Dimensiune si greutate: 99 x 54 x 15 mm la 104 grame
-Sistem de operare: Android 1.6 cu posibilitate de upgrade la versiunea 2.1
-Procesor: Qualcomm de 600MHz
-Display senzitiv capacitiv de 3 inch cu 16 milioane de culori, sensor accelerometru, sensor de proximitate
-Memorie expandabila de la 128MB pana la 16GB cu microSD (card de 2GB inclus in cutie)
-Baterie Li-Pol de 1200 mAh care se reincarca si prin USB
-3G HSDPA de 7.2 Mbps si HSUPA de 2 Mbps
-Wi-Fi Bluetooth 2.1 cu A2DP
-Camera de 3.15MP cu geo-tagging si filmare video la 30 fps
-Browser HTML
-Radio stereo FM cu RDS
-GPS cu A-GPS
-Java

Dezavantaje:
Bateria tine maxim 2 zile orice ati face. Camera incorporata nu are setari. Puteti face poze sau filma cu setarile implicite si atat.

Ce-mi place la Sony Ericsson Xperia X8:
Telefonul are o dimensiune potrivita pentru a fi folosit cu o singura mana si tinut in buzunare mici. Are un design simplu ce nu-l scoate in evidenta, deci e mai putin probabil sa va saturati de el repede.

Are un meniu usor de navigat si puteti descarca multe aplicatii Android gratuite direct pe telefon, fara sa consumati mult din limita impusa de contractul vostru la compania de telecomuncatii. Va puteti personaliza telefonul cu teme si wallpaper-uri descarcate din Android Market.
Puteti folosi telefonul pentru o groaza de lucruri, inclusiv muzica, imagini, filme, Internet, email, documente, jocuri, aplicatii, etc.

Pretul este mai mult decat rezonabil pentru cate functii suporta acest telefon.

CONS:
- Display LCD cu fidelitate mediocră
- Baterie mediocră
- Preţ mare

Fiecare produs de succes are pe urmele sale un urmaş care încearcă să ţină stindardul sus, să îl egaleze şi chiar să îl depăşească. HTC Desire a fost probabil unul dintre cele mai mari succese ale HTC în 2010, iar acum în urma sa a lăsat doi urmaşi care încearcă să umple nişele cerute de piaţă: Desire Z care adaugă o tastatura QWERTY păstrând în mare formele şi, într-o oarecare măsură, şi dimensiunile şi Desire HD care este mariajul atât de mult dorit între pensionatul HTC HD2 cu Windows Mobile şi display de 4.3″ şi HTC Desire. Despre acesta din urmă voi vorbi în continuare, urmând să descoperim împreună dacă este demn a duce mai departe flacăra succesului.

CONSTRUCŢIE
Încă de la primul contact, ne dăm seama că avem de a face cu un device de clasă superioară, impresie datorată în primul rând carcasei metalice (aproape) unibody. Singurele mici probleme ar fi la capacul bateriei şi la cel care adăposteşte SIM-ul şi cardul de memorie microSD (până la 32GB suportaţi) care nu se fixează chiar la milimetru stricând un pic impresia estetică (deşi este posibil să fiu eu prea pretenţios). Per total, incomparabil mai solid decât alte device-uri precum iPhone 4 care are ambele feţe din sticlă sau faţă de Samsung Galaxy S cu a sa carcasă de plastic (de calitate bună ce-i drept, dar departe de a avea robusteţea metalului). Dacă ar fi rezolvat altfel problema compartimentelor de baterie, SIM şi microSD ar fi fost ideal.

DISPLAY ŞI BATERIE
Display-ul este punctul forte, dar şi călcâiul lui Ahile pentru acest smartphone. Oferind un spaţiu generos de desfăşurare şi o rezoluţie pe măsură, pe hârtie totul pare ideal, atât diagonala de 4.3″ cât şi rezoluţia WVGA (800×480). Slăbiciunile îi ies, însă, în evidenţă atunci când îl deschidem şi realizăm că fidelitatea reproducerii culorilor putea fi mult mai bună, HTC fiind constrânşi de circumstanţe să recurgă la folosirea unui LCD în locul AMOLED-ului prezent şi la generaţia precedentă (furnizorul de AMOLED pentru HTC, Samsung, a decis să limiteze drastic şi chiar să taie “exportul” de display-uri către terţi datorită dificultăţii în a face faţă cererii).

Bateria face de asemenea o notă discordantă cu impresia generală pe care ne-o lasă aparatul, durata acesteia de viaţă fiind mediocră în cel mai fericit caz. Bineînţeles, nimeni nu s-ar fi aşteptat la miracole ţinând cont de dotările şi foamea de curent a componentelor, dar la mărimea lui Desire HD ar fi încăput o baterie cu măcar câteva sute de mAh în plus. Cu telefonul în permanenţă conectat la Internet (cu sincronizări cu Google, Facebook, Twitter), cu aproximativ 30-40 minute de convorbiri, tot vreo 30 minute de ascultat muzică şi câteva jocuri de Sudoku, semnalul de battery low m-a întâmpinat odată cu lăsarea serii, deci dozaţi-vă bine activităţile dacă doriţi să scoateţi cât mai multă viaţă din el. În medie, bateria se încadrează în limita de 1 zi, poate chiar 1,5 zile cu mici ajustări la stilul de lucru.

PERFORMANŢE ŞI DOTĂRI
Sub capota acestui smartphone ticăie un procesor Qualcomm Snapdragon de 1GHz pe 45nm, deci generaţia a doua. GPU-ul integrat Adreno 205 oferă o îmbunătăţire exponenţială a performanţelor şi capacităţilor de randare faţă de generaţia precedentă, iar cei 768MB de RAM sunt arhisuficienţi pentru a asigura o durată de viaţă îndelungată pe piaţă. Un benchmark cu Quadrant Standard ne dă o idee sintetică asupra performanţelor, Desire HD obţinând un scor de 1941, mult peste Nexus One şi Motorola Droid X cu Android 2.2 şi aproape dublu faţă de Samsung Galaxy S (cu amendamentul că acesta din urmă rulează Android 2.1, deci are parte de o variantă mai puţin optimizată a sistemului de operare).

Toate acestea coroborate cu sistemul de operare Android 2.2 (FroYo) despre care se ştie că oferă performanţe chiar şi de 5 ori mai bune decât versiunea anterioară pe unele platforme, asigură o experienţă fluidă, lipsită de lag, de blocări sau de sacadări. Peste această bază rulează platforma HTC Sense, binecunoscuta interfaţă a HTC încă din epoca WindowsMobile şi care s-a impus la fiecare generaţie prin noi şi noi îmbunătăţiri şi prin “infiltrarea” din ce în ce mai adâncă în sistemul de operare. Cei 768MB de RAM sunt suficienţi pentru a face faţă acesteia şi contribuie semnificativ la sporirea performanţelor, cunoscând bine faptul că HTC Sense este un devorator de memorie de proporţii.

Noua versiune de HTC Sense aduce îmbunătăţiri semnificative, cele mai importante fiind legate, însă, de suportul pentru serviciul online htcsense.com care permite localizarea telefonului furat, blocarea acestuia de la distanţă, ştergerea tuturor informaţiilor de asemenea de la distanţă, dar şi declanşarea unui faux-apel pentru găsirea telefonului pierdut prin cameră sau prin geantă. Pe lângă acestea, se mai numără şi suportul pentru teme, look-ul default al HTC Sense fiind astfel customizabil de acum încolo, câteva widget-uri noi şi multe bugfix-uri şi ajustări de fineţe.

Pe partea de conectivitate, Desire HD acoperă toate cerinţele. Suportă toate tehnologie de date mobile, pornind de la deja anticul şi de mult uitatul GPRS până la uzualul deja HSDPA 14.4Mbps, fiind şi future-proof cu suport HSUPA 5.76Mbps. Dacă doriţi să mai economisiţi nişte megabytes din factura dumneavoastră, aveţi la dispoziţie posibilitatea de conectare la o reţea WLAN 802.11b/g/n, iar ca bonus suportul DLNA. Bluetooth este şi el prezent, din păcate nu în cea mai nouă variantă (3.0), ci în cea clasică, atât de răspândită în ziua de astăzi, anume 2.1.

Ca şi memorie, telefonul oferă un spaţiu de 2GB de memorie ROM, împărţiţi între sistemul de operare şi aplicaţiile instalate. Din start, aproximativ 1.1GB sunt disponibili pentru instalare de aplicaţii, ceea ce rezolvă eternele probleme şi erori de “Low disk space” care erau ca un stigmat asupra generaţiei precedente. Pentru stocarea de date, este prezent un slot microSD care suportă carduri de până la 32GB.

Camera este o componentă pe care nu o folosesc decât ocazional, aşa că nu voi atinge subiectul decât tangenţial. Aceasta este o camera tipică pentru un smartphone HTC (a se citi: nu excelează pe niciun plan), dar presiunea pieţei a determinat adăugarea a încă 3 megapixeli la cei 5 ai versiunii anterioare, totalizând acum 8MP. HTC Desire HD suportă filmare HD 720p la 30fps.

Calitatea audio a fost şi ea îmbunătăţită, lucru care se simte, însă, cel mai bine la folosirea unui set de căşti veritabile în locul celor din pachet care nu sunt strălucite din punct de vedere hardware. Într-un final glorios, player-ul de muzică de la HTC are egalizator integrat, deşi este prezent doar sub formă de preset-uri, nefiind customizabil (pe de altă parte nici iPod touch nu ne permite acest lucru). Un plus de calitate, dar mai ales un plus la capitolul marketing, îl constituie includerea efectelor Dolby Surround şi SRS WOW ca şi alternative la egalizatorul de bază. Per total, un mare punct în plus faţă de generaţia precedentă.

vs. HTC DESIRE
HTC Desire HD este practic urmaşul lui HTC Desire şi totuşi este un smartphone foarte diferit. Cele două aparate sunt în acest moment concurenţi pe piaţă, fiecare având atuurile sale. HTC Desire HD aduce dotări hardware mult îmbunătăţite sub capotă, de la CPU, GPU, memorie RAM şi ROM, calitate audio în căşti mult mai bună, memorie de aplicaţii mult mai generoasă, acces la serviciile htcsense.com şi un display mai mare care i-ar putea aduce mulţi fani (me included), însă face rabat la capitolul calitate a redării culorilor, precum şi la capitolul baterie.

Cum mărimea crescută a lui Desire HD ar putea să nu fie pe placul tuturor, mai vechiul HTC Desire este per total o opţiune mult mai echilibrată, iar display-ul AMOLED al acestuia este de o calitate foarte bună (asta în speranţa că aveţi noroc să mai găsiţi pe undeva, uitat, pe stoc un model cu AMOLED şi nu unul cu Sony SuperLCD).

Motive pentru a alege HTC Desire
- display net superior în termeni de reproducere a culorilor
- construcţie mai omogenă
- dimensiuni mai “pământene”
- durată de viaţă a bateriei superioară

Motive pentru a alege HTC Desire HD
- hardware superior (procesor de generaţie mai nouă, cip grafic exponenţial mai bun şi 768MB RAM)
- memorie ROM pentru aplicaţii mult mai generoasă (2GB vs. 512MB la Desire)
- display mare fizic (4.3″)
- profil slim şi construcţie (in mare parte) metalică
- calitate sunet superioară
- acces la serviciile htcsense.com

CONCLUZII
Aş recomanda HTC Desire HD oricui doreşte un smartphone care să ştie efectiv să facă orice şi repede şi bine, care să fie cât se poate de future-proof datorită componentelor interne, dar şi amatorilor de multimedia, mulţumită ecranului generos şi a calităţii audio bune. Nu m-aş grăbi să îl recomand ca upgrade de la HTC Desire decât pentru cine îşi doreşte să beneficieze de avantajele menţionate anterior. Modelul precedent este per total un aparat mult mai echilibrat, iar multe dintre îmbunătăţirile software (cel mai probabil excluzând accesul la htcsense.com) fiind deja implementate de către comunitate şi pentru acesta.

Sumând aceste argumente, putem ajunge la concluzia că, deşi Desire HD şi Desire Z sunt progeniturile din umbra succesului lui HTC Desire, aceste totuşi nu reuşesc (şi probabil nici nu intenţionează) să îl înlocuiască, ci mai degrabă vor să coexiste pe piaţă cu aceste, să diversifice gama de opţiuni şi să încerce să prelungească durata de viaţă a brandului. Dacă vor reuşi, rămâne la latitudinea cumpărătorilor. Eu mi-am făcut alegerea şi nu îmi pare rău.

Aşadar să purcedem spre a începe a recomanda prima dintre aplicaţiile care-mi fac mie traiul mai suportabil: ea se cheamă ShoppingList. Ei, şi cu ce credeţi voi că se ocupă această aplicaţie? Logic şi sugestiv: cu listele de cumpărături. Eu când aleg o aplicaţie să-mi rămână în telefon şi eventual să ajung să achiziţionez şi varianta Pro (adică cu bani), aceasta trebuie să îndeplinească nişte cerinţe. În ordinea priorităţii ele sunt:

1. Design
2. Ergonomie
3. Preţ
4. Scor

La capitolul design, ShoppingList îşi face treaba, după cum se vede şi din imagini. Aspectul nu este obositor, nu îţi zgîrie pupila, e chiar drăguţ şi de bun simţ aş spune.

La partea de ergonomie sunt multe de povestit: mai întâi, faptul că poţi să-ţi faci mai multe liste, şi nu neapărat de cumpărături, este foarte util. Gen liste pentru bagaje de vacanţă sau liste de cărţi, orice liste pot avea categorii în principiu.

Acum o să vă spun mot-a-mot ce scrie pe iTunes despre el, pentru eu încă nu mi-am organizat ideile în cap şi plus că ei ştiu mai bine.

- sortează produsele pe categorii, care există by default sau le puteţi crea şi organiza dumneavoastră

- selectare rapidă a produselor dintr-o listă predefinită de dumneavoastră, cu notele, preţul şi cantitatea menţionată ultima dată

- calculare a totalului listei de cumpărături după preţurile introduse de dumneavoastră

- multiple unităţi de măsură: metrice şi US

- adăugare de note pentru fiecare produs

- interfaţă intuitivă

- opţiunea de căutare produs

- filtrare listă pentru produsele bifate şi nebifate

- multiple opţiuni de configurare

- trimiterea listei prin e-mail

- opţiunea de a avea mai multe liste pentru magazine diferite, cu preţuri diferite

- crearea de liste de cumpărături după o reţetă

- sortarea categoriilor de produse după raioanele magazinelor

Acum despre preţ, mie nu mi se pare mare. E 1,59 Euro bucata şi te ţine până te saturi, iar ca scor, are note foarte mari. Eu l-am pus pe prima pagină a iPhone-ului şi de câte ori îmi aduc aminte să cumpăr câte ceva trec acolo.

Aştept feed-back-uri totuşi de la voi dacă doriţi să aflaţi despre o anumită categorie de aplicaţii sau o aplicaţie anume.

Ca sa rezolv problema ma gandeam sa achizitionez un telefon Dual SIM din China. Stiti si voi ca sunt foarte ieftine si au o groaza de functii atragatoare, dar nu prea aveam incredere in calitatea lor datorita barfelor.

Imi aduc aminte cand a aparut primul telefon Dual SIM de la Samsung in Romania. Mi-l doream foarte tare, dar costa 1200 RON si nu ma lasa inima sa dau atatia bani pentru un model sarac in functii.

Pentru ca n-am reusit sa-mi cumpar un telefon bun Dual SIM m-am bucurat sa am ocazia sa testez acest WND Duo 3200 Glow White si sa spun si altora interesati ce stie sa faca.

WND Duo 3200 Glow White este produs de o companie din Coreea numita WND Telecom, citit Wind Telecom, si disponibil in Romania la un pret accesibil. Din urmatoarele randuri veti afla de ce este capabil si cum va poate imbunatati viata de zi cu zi influentand modul in care comunicati cu ceilallti.

Telefonul este disponibil in trei design-uri – negru, argintiu ( prezentat de colega mea Dana) si alb (cel despre care va voi vorbi acum).

Specificatiile producatorului:

- Suporta 3 benzi GSM: 900/1800/1900 MHz, ceea ce inseamna ca il puteti folosi peste tot in Europa, Africa si Asia, si in cel putin o retea din America.
- Dimensiuni telefon: 113.5 x 49.5 x 9.9 mm.
- Ecran: 2.4 inch TFT touchscreen de 240 x 320 pixeli.
- Baterie: 920mAh Li-ion cu timp de standby de 150 ore si perioada maxima de convorbire de 3 ore.
- Functii: Iinregistrarea apelurilor si cartile de telefon sunt impartite intre cele doua SIM-uri.
- Camera: 2MP
- GPRS Clasa 10
- Suport pentru formate de sunet MIDI, sp-MIDI, MP3, AAC, AAC+
- Tonuri de apel: polifonice si MP3
- WAP 2.0
- Conexiuni: USB, Bluetooth cu A2DP si AVRCP
- Telefonul include software pentru calculator
- Photo Caller ID
- Speakerphone
- E-mail prin SMTP, POP si IMAP
- MMS
- Suporta playback video in formatele MPEG-4 si H.263
- Jocuri incluse: Fisherman
- T9.

In cutie:

WND Duo 3200 Glow White a venit intr-o cutie de carton relativ mica, ce continea telefonul, acumulatorul, incarcatorul, cablul de date, o pereche de casti albe si manualul de utilizare disponibil in romana, engleza si franceza.

Incarcatorul este special conceput pentru calatorii, si anume aveti doar partea care sta in priza, cu adaptor AC la USB. Ca sa incarcati telefonul trebuie sa conectati cablul de date la incarcator prin interfata USB, iar celalalt capat la telefon.
Mie conceptul mi se pare practic, dar un mai mare avantaj este faptul ca adaptorul este universal, adica puteti incarca orice aparat electronic prin interfata USB.
Sper sa nu gresesc, dar stiu ca o conditie este ca gadget-ul pe care doriti sa-l incarcati trebuie sa suporte acelasi voltaj. Asta puteti afla din specificatiile aparatului respectiv.

Castile incluse, cu fir, arata bine si, pe langa faptul ca va permit sa ascultati muzica fara sa-i deranjati pe cei din jur, suporta si functia handsfree avand microfonul incorporat impreuna cu rotita de reglare a volumului.

Din ghidul de utilizare din cutie nu veti afla toate detaliile despre telefon, astfel ca va trebui sa accesati manualul detaliat, inclus pe cardul de memorie de 1GB din telefon.

Constructie si design:

Spre deosebire de WND Duo 3200 Glow Silver, varianta alba are partea din fata lucioasa, iar spatele alb cu finisaj perlat. Telefonul este alb aproape complet, avand butonul rotund din centru argintiu si colturile rotunjite, stil candybar.

Stylus-ul pe care-l folositi pe ecranul touch este alb cu capacul argintiu, avand si varful alb, ceea ce da impresia de eleganta atunci cand se atinge cu el ecranul.
Totusi, cand am atasat stylus-ul la telefon am avut o mica problema la introducerea snurului in orificiul special. As fi preferat ca orificiul sa fie rotund in interior astfel ca snurul sa iasa pe partea cealalta singur, fara sa se blocheze si sa fi fost nevoie sa folosesc un obiect ascutit.

O alta diferenta intre cele doua variante este ca cel alb nu are finisaj de oglinda, iar tastatura difera si ea, dupa cum observati in imaginile telefoanelor.

Personal imi place combinatia de culori (alb cu accente argintii), dar cel mai mult ma incanta faptul ca telefonul este foarte subtire, chiar mai subtire decat Nokia E51, iar asta fara iluzii optice ca in cazul Nokia, unde efectul slim este dat de marginea argintie, disparand in cazul versiunilor complet negre.

Mai mult, telefonul WND este usor si are forma ergonomica, astfel ca ma simt comfortabil cu el in mana, desi am maini mici si degete subtiri.

Primul lucru pe care l-am facut cand am scos telefonul din cutie a fost, bineinteles, sa introduc bateria ca sa-l deschid.
Cum am patit cu un model mai vechi de la Motorola, la care capacul bateriei era pus in asa hal incat iti rupeai unghiile, degetele, pixurile si apoi chiar capacul pana reuseai sa-l deshizi, la WND Duo 3200 Glow lucrurile stau un pic mai bine. Trebuie sa impingi capacul ce acopera spatele telefonului in sus pana iese. Procesul este aproape intotdeauna unul de durata. Cateodata iese mai usor.
Trebuie sa apesi foarte puternic pana se deschide capacul, ceea ce sper ca in timp nu va afecta tastatura si display-ul pe care trebuie apasat destul de tare cu restul degetelor aflate sub telefon.

Dupa ce am reusit sa indepartez capacul am avut o surpriza placuta. Bateria alba se introduce si se scoate usor. Cardul de memorie are lacasul lui si este la fel de usor de introdus sau scos. Are o mica protectie metalica care se deschide usor cand se trage de ea in jos.
Mi-a mai placut modul de plasare a celor doua cartele SIM. Sunt doua lacasuri paralele, dar asezate una peste alta ca sa nu ocupe mult spatiu.

Un inconvenient care cred ca merita mentionat la capitolul design este tastatura. Aceasta scoate sunete destul de puternice si neplacute atunci cand tastezi, iar sunetul produs de o tasta la apasare este dublu. Se aude ceva de genul “ta-ca” – o data cand apesi si a doua oara cand ridici degetul – iar fiecare tasta are notele ei. Imaginati-va ce sunete se emit atunci cand vreti sa tastati repede numere de telefon, de exemplu.

Pozitionarea butoanelor este una potrivita si, la fel ca cu alte telefoane asemanatoare ca design, te obisnuiesti repede cu distanta mica dintre butoanele incluse in cel de navigare din centru.
Cred, totusi, ca persoanele cu degete mai groase sau barbatii ar apasa mai multe butoane deodata, tastatura fiind potrivita mai mult pentru cei cu degete subtiri.

Un alt inconvenient pe care l-am intalnit la acest capitol a fost cand am dezlipit protectia camerei foto. Folia de plastic s-a dezlipit cu tot cu gemuletul de la camera, dar am reusit sa-l pun la loc usor.

Functionalitate:

Primul lucru pe care l-am observat cand am luat telefonul in mana a fost folia de protectie a ecranului touh, care mi s-a parut de calitate, chiar daca sunt cateva bule de aer mici prinse dedesubt. Folia rezista destul de bine, fata de variantele comercializate in magazine (exemplu: S-Create), ce se dezlipesc daca tii telefonul intr-o zona calda a corpului, cum ar fi in buzunarul din fata al blugilor.

Interfata:

Am deschis telefonul prin metoda cu care suntem obisnuiti toti, si anume apasarea butonului dedicat pentru cateva secunde, si am avut iar o surpriza placuta – faptul ca m-am trezit cu o interfata colorata frumos, si nu albastra, ca la telefoanele chinezesti.

Sunt multumita de usurinta de navigare prin meniuri, asezarea logica a aplicatiilor, dar si de faptul ca avand atat tastatura cat si ecran touch ma pot misca mai repede prin meniuri. Cu tastatura pot forma si apela repede numere de telefon, sau naviga printre aplicatiile ale caror titluri nu sunt afisate, iar cu touchscreen-ul pot apasa icoanele mai mari, pe cand mesajele SMS sau email le pot compune folosind stylus-ul.

Interfata poate fi setata in mai multe limbi, inclusiv romana si engleza.

Functia touch este aceeasi cu cea intalnita la restul telefoanelor similare, cu exceptia iPhone-ului. Daca la telefonul Apple puteti naviga mult mai rapid folosind gesturi precum slide, in cazul de fata derulati meniurile folosind actiunea point-and-drag, adica apasati si trageti degetul in jos sau in sus pe ecran.

Literele mici de pe tastatura virtuala QWERTY ar putea totusi ingreuna compunerea mesajelor daca aveti probleme de vedere. Din pacate nu puteti compune mesajele folosing degetele, ca in cazul unui LG Viewty ce are caracterele mari.

Aplicatii:

Telefonul are multe aplicatii interesante, cum ar fi e-book reader, convertor de lungime (M, Yard, Foot, Inch, Mile) si greutate (Kg, Pound, Ounce), convertor valutar (dolar, yen, lira, dar nu se specifica cum anume selectezi valuta), calculator de calorii arse (in functie de tipul si durata activitatii si greutatea voastra), calculator de indice de masa corporala, calculator pentru numarul recomandat de calorii consumate zilnic (in functie de sex, greutate si stil de viata), precum si un indicator al perioadei de fertilitate.

Alte aplicatii utile pe care le puteti folosi zi de zi sunt: transfer prin Bluetooth, USB Mass Storage, music player, video player, radio FM si optiunea de a inregistra sunet atat din jur cat si direct de la radio, cu posibilitatea de a programa momentul la care sa inceapa inregistrarea. Optiunea din urma e utila in cazul in care sunteti ocupati dar nu vreti sa ratati o emisiune de la radio sau un top.

Telefonul are in denumire cuvantul Glow, care vine de la o functie speciala cu care puteti activa lumini exterioare colorate pentru marginea telefonului. Puteti alege cand sa lumineze in culoarea voastra preferata, alegand dintre apelare, primire mesage, alarma, audio player, incarcare, standby si altele.

Aspectele negative la acest capitol ar fi:
La conectarea telefonului prin USB la calculator apare si optiunea de Webcam, care insa nu functioneaza.
Inregistrarea de sunet incluzand radio FM este de slaba calitate.
Camera foto scoate poze de calitate slaba, iar dupa cateva poze facute se inchide telefonul.

Ce imi place la WND Duo 3200 Glow White:

- Este subtire si are un design ergonomic si atragator care se potriveste la orice tinuta si orice ocazie.
- Suporta doua tipuri de navigare – touchscreen si keypad – ceea ce simplifica lucrurile in functie de nevoi.
- Permite utilizarea a doua cartele SIM active simultan. Astfel puteti folosi doua cartele SIM de la aceeasi companie de telecomunicatii – una ca sa comunicati cu prietenii si familia, iar celalalt in interes de serviciu – sau de la doua companii diferite, ca sa continuati sa vorbiti ieftin cu toti cunoscutii.
- Pretul este destul de rezonabil.
- Incarcatorul este universal.
- Telefonul se incarca si prin USB, in timp ce este conectat la calculator.
- Bateria se consuma in 4 zile.

Ce imi place mai putin la WND Duo 3200 Glow White:

- Tastatura este zgomotoasa si poate atrage atentia usor in locuri publice unde este liniste.
- Camera foto face poze de slaba calitate.
- Navigarea pe Internet nu este placuta pentru ca site-urile nu sunt afisate la calitatea lor naturala.
- Soft-ul PC Suite pe care-l instalati pe calculator pentru a putea accesa continutul telefonului este pentru un model mai vechi, si anume WND Duo 2200, dar se pare ca functioneaza si pentru Duo 3200 Glow.
- Desi pe site-ul producatorului aveti posibilitatea sa va inregistrati pentru a putea descarca imagini de fundal si tonuri de apel, acest model de telefon nu apare in lista din formularul online si deci practic nu va puteti inregistra. Puteti selecta WND Duo 2200 din lista, dar nu se va potrivi codul IMEI, deci nu veti avea acces.
- Cu toate ca formatul PDF este cel mai popular pentru carti electronice, functia e-book reader suporta numai BMP, WBMP, EMS, GIF, JPG si JPEG. Asta puteti deduce in momentul in care vreti sa transferati e-book-uri din calculator pe telefon. Din aceasta cauza nu puteti vizualiza nici macar manualul de pe card-ul de memorie din telefon, pentru ca este in format PDF, ci numai dupa transferul pe calculator.
- Am contactat producatorul ca sa aflu cum ma pot inregistra cu acest model de telefon pentru a putea descarca imagini de fundal si tonuri de apel, dar nu mi-a raspuns nimeni in decurs de 4 zile. Totusi, daca suportul producatorului este aproape inexistent, telefonul vine cu garantie si orice problema o puteti rezolva la locul de unde l-ati achizitionat din Romania.

Concluzie:

WND Duo 3200 Glow White este incarcat cu multe aplicatii si functii utile, dar cele care-l fac sa iasa in evidenta includ functia orga de lumini, suportul pentru doua cartele SIM active simultan, incarcatorul universal, functia USB Mass Storage cu care puteti folosi telefonul ca un stick USB detectat de calculator automat si aplicatiile Lifestyle.

Recomand acest model de telefon persoanelor de sex feminin care nu au o mare experienta cu telefoanele mobile, nu pun accent pe modulul de camera foto, dar vor sa se afiseze cu un telefon finut ce care are functii si aplicatii de baza, fara a cheltui multi bani.

Telefonul are un pret de 449 RON pe toată perioada lunii martie, iar dupa, 499 RON. Telefoanele vor fi distribuite în reţeaua natională de magazine Cosmote, reţeaua Fonomat, cât şi în magazinele Arsis sau magazinele partenere ale distribuitorului de terminale GSM, WorldComm.

De asemenea, telefonul este unul cu ecran touch, iar stylus-ul este foarte mic si foarte dragut.

Pachetul contine:

• telefonul Wind Duo 3200 Glow (card de 1GB);
• Baterie Li-Ion de 920 mAh
• Cablu USB pentru transfer date;
• Stylus Argintiu;
• Casti;
• Incarcator;
• Manual Englez/ Roman/ Francez.

Initial am bagat o singura cartela, apoi am pus si cea de-a doua cartela si am observat ca in meniu ai posibilitatea de a face foarte usor setari pentru ambele SIM-uri.

Poti alege care dintre cele doua SIM-uri doresti sa le folosesti, poti dezactiva una dintre cartele (daca doresti) nemaiputand sa apelezi si sa fi apelat pe acel numar; poti opri ambele cartele (pe modul zbor) si telefonul ramane pornit pentru celelalte aplicatii, cand ai cele doua cartele poti vedea in acelasi timp numerele de telefon de pe ambele SIM-uri, etc.

Meniul este foarte usor, nu iti trebuie foarte mult timp sa te obisnuiesti cu el.

Poti conecta telefonul la calculator prin cablul USB, atunci cand pe ecranul telefonului apar trei optiuni: Masa stocare, Webcam si COM port. Tu alegi care dintre optiuni doresti. Daca dai pe Masa Stocare, iti apare cardul telefonului de 1GB, unde gasesti: Audio, Ebook, Images, Received, Videos si WND_DATA. In folderul WND_DATA gasesti PC Suite de instalare si manualele telefonului, precum si driver-ele pentru Windows XP, Vista, Milenium si Windows 98.

Cand este conectat la calculator prin USB telefonul se incarca, ceea ce reprezinta un avantaj.

In jurul display-ului telefonul are o banda luminoasa care, se pare ca isi poate schimba culoarea, dupa preferintele fiecarui utilizator. Pe site-ul producatorului am gasit coduri pentru pentru fiecare culoare, insa nu am gasit si instructiuni de folosire si nici in telefon nu sunt astfel de informatii.

Aceasta banda luminoasa este foarte interesanta, mai ales ca o poti folosi pe timpul noptii atunci cand nu iti gasesti telefonul. Aceasta functie poate fi activata si dezactivata dupa preferinta.

Telefonul are un display de 2,4 inch si poate fi calibrat daca vi se pare ca merge prea greu.

Cum deschizi telefonul poti observa o bara de meniu pe care o poti afisa sau nu printr-o simpla atingere a ecranului. Aici gasesti: Profile User, Selectie SIM, Ceas, Calendar, Setare ceas pe mapamond, Music Player. Bineinteles ca poti schimba widget-urile ce apar aici.

Poti schimba si background-ul fie cu imagini din telefon (abstract, pisica, surfer, trandafir, etc.), fie cu poze facute de tine. Telefonul accepta doar un anumit format de poze. Am transferat poze prin Bluetooth de pe alt telefon si nu ma lasa sa pun poza nici wallpaper, nici screen saver si nici la vreun contact, mesajul fiind ca poza este prea mare. Asta ar fi un punct negativ.

In ceea ce priveste alte functii ale telefonului, putem aminti de Bluetooth, WAP si GPRS, precum si unele aplicatii funny, precum: contor calorii pentru diferite sporturi practicate, numar de calorii recomandate in functie de stilul de viata, calculator grasime corporala, calculator, convertor diferite unitati, etc. Se mai gaseste si un joc dragut in care trebuie sa pescuiesti (aviz pescarilor) cat mai bine pentru a castiga puncte.

Printre aplicatii am gasit si E-book reader insa am incercat sa pun cateva carti in format PDF si nu se pot citi. Nu am gasit pe niciunde ce format de e-book-uri citeste acest telefon, asa ca nu am reusit sa folosesc aceasta aplicatie.

O alta functie interesanta pentru cei ce se trezesc tarziu si intarzie mereu la munca, o reprezinta optiunea de “Background Sound”, ceea ce inseamna ca poti alege un sunet de fundal atunci cand apelezi pe cineva. Astfel, iti poti pacali usor seful ca esti prins in trafic, cand tu inca nu te-ai dat jos din pat. Poti alege dintre mai multe sunete: trafic, motocicleta, restaurant, alarma, etc.- totul in Call Settings.

De asemenea, telefonul are o camera foto de 2 Mp care face poze foarte reusite, poze pe care le poti modifica cu diverse efecte, precum: sepia, sepia blue, sepia green, greyscale, color invert, etc.

Telefonul se poate folosi si pentru inregistrare video si audio, player musical, player video, are si radio si poti seta chiar sa iti inregistreze emisiunea preferata de la un anumit post de radio, in functie de ora difuzarii. Interesant, nu?

Castile nu sunt foarte comode pentru a le putea purta pe o perioada indelungata, insa claritatea sonorului este satisfacatoare. De asemenea, difuzorul telefonului este destul de bun, iar melodiile se aud suficient de tare, clar si bine.

Daca vrei sa scrii un mesaj cel mai usor este sa folosesti stylus-ul, deoarece literele sunt foarte (chiar foarte) mici si e destul de greu sa iti folosesti degetele (oricat de subtiri ar fi).

Acum voi spune cateva lucruri mai suparatoare la acest model. In primul rand, pe site-ul producatorului apare descrierea produsului, insa, daca doresti sa te inregistrezi pentru a putea downloada noutati, poze, melodii, etc. acest model nu apare, deci nu ti se recunoaste IMEI-ul si nu te poti inregistra.

De asemenea, PC Suite prezent pe card-ul telefonului este pentru o versiune mai veche, si anume modelul WND Wind Duo 2200, astfel ca, daca doresti sa intri prin acel program nu iti recunoaste telefonul (fiind o alta versiune). Oricum, presupun ca aceasta problema se va rezolva odata ce site-ul producatorului se va actualiza.

O ultima problema de rezolvat o reprezinta crearea grupurilor de apel. Cand am dat sa creez un grup de apel sau sa adaug contacte unuia existent mi-a dat un mesaj eroare ca grupul este gol, insa nu ma lasa sa adaug pe cineva. Un lucru bun este totusi ca pot trimite un mesaj mai multor persoane alegandu-le din agenda (agende). Deci, si aceasta problema poate fi rezolvata cu putina rabdare.

Per total, telefonul are mai multe puncte pozitive decat negative si pot spune ca mi-a facut placere sa il testez si acum il folosesc cu placere. De aceea il recomand tuturor celor care au doua SIM-uri si care vor un telefon cu un design foarte frumos, cu o greutate mica si foarte usor de utilizat.

Telefonul are un pret de 449 RON pe toată perioada lunii martie, iar dupa, 499 RON. Telefoanele vor fi distribuite în reţeaua natională de magazine Cosmote, reţeaua Fonomat, cât şi în magazinele Arsis sau magazinele partenere ale distribuitorului de terminale GSM, WorldComm.

In primul rand, l-am apreciat pentru design, ceea ce cred ca este o mare realizare pentru cei de la HTC. Compact, de incredere si potrivit ca dimensiuni, Magic propune in Romania versiunea “black”, serioasa, de business. Modelul a facut mai intai senzatii in varianta alba, foarte feminina si chiar foarte Apple. Adevarul e ca versiunea “white” chiar atrage atentia celor din jur.

Dar mie mi se potriveste mai mult negrul.

Nu ma omor ca altii dupa tot felul de functii, insa tin sa am servicii de baza foarte bune (mail, browser, search), dar si versiuni decente pentru aplicatii mai noi (Twitter, Facebook, Flickr).

Daca e sa te intrebi vreodata pentru ce a fost creat Magic, un prim raspuns ar fi: Pentru Internet! Toti cei care au avut ocazia sa il testeze, i-au apreciat capabilitatile in materie de browsing. Rapida si foarte buna pentru o experienta mobila! – asa as rezuma caracterizarea functiei de browsing.

Cautarea mi se pare esentiala. Cred ca suntem cu totii deja dependenti de search pe Google, asa ca oricine se poate imprieteni usor cu Magic. Google tine atat de mult la search, incat i-a dedicat chiar si un buton special.

Apoi ar mai fi Market. Ah, Market! Magazinul de aplicatii pentru Android, in care tot ce gasesti este free (pentru moment). Sute de goodies, cum imi place mie sa spun. Mi-am instalat Twitdroid pentru Twitter, Meebo pentru Messenger, Qik, Imeem, Shazam, Zyb. A, si inca ceva. Magic e foarte bun prieten cu YouTube.

Una peste alta, e un telefon pentru cei ce folosesc produsele Google destul de mult, pentru cei care au nevoie de browsing si mail si pentru cei care vor sa aiba cat mai multe functii pe telefon.

Toate pozele, aici.

Multumiri, Cristian Manafu.

Apple a reușit să exceleze atât pe partea hardware cât și software, perfecționând un produs deja frumos. Pentru că iPhone are acest atu: frumusețea. Atât cea exterioară, cât și cea a sistemului de operare ajuns la versiunea 3.0.1.

Să începem așadar. Sub capotă iPhone 3GS (S vine de la Speed) beneficiază de niște fine-tunning-uri necesare care-l aduc la zi din punct de vedere tehnologic. Un procesor mai rapid ce rulează la 600 Mhz (este impresionantă viteza cu care se deschid și rulează acum aplicațiile comparativ cu modelul 3G), o cantitate de memorie dublată de la 128 la 256 MB de RAM și un spațiu de stocare de 16 sau 32 de GB, în funcție de variantă. Plus cameră foto nouă și o busolă digitală.

Vechea cameră foto de 2MP, prezentă la ambele modele anterioare de iPhone şi îndelung înjurată, a fost acum upgradată cu o variantă de 3.2 megapixeli. Diferența de rezoluție nu este mare, adevărat, dar împreună cu autofocusul și înregistrarea video camera nouă reprezintă un salt calitativ însemnat. Pe partea foto camera performează foarte bine atât pe lumină naturală cât și artificială. Focusul se face automat în mod implicit. Dacă dorești să focalizezi un obiect aflat într-un alt plan este suficient să atingi ecranul în zona pe care o vrei focusată. Acest lucru este util și atunci când dorești ajustarea expunerii, deoarece telefonul va modifica expunerea astfel încât zona focusată să fie luminată cât mai bine.

Pe partea video vorbim de înregistrare la rezoluție VGA (640×480) la 30 de cadre pe secundă, în format MOV. Clipurile filmate pot fi editate (se pot tăia porțiuni de la începutul și sfârșitul clipului) iar după editare se pot salva direct pe YouTube, în cazul în care aveți cont, sau trimite prin MMS. Calitatea materialelor video este foarte bună, imaginile sunt fluente iar focusarea se face automat pe parcursul înregistrării.

Mai jos un exemplu de clip filmat cu 3GS-ul:

Busola digitală, la o primă vedere puțin inutilă ca aplicație de sine stătătoare (în afara situației în care te-ai pierdut cu barca pe mare și nu știi să te orientezi după soare :) ), își dovedește utilitatea când se folosește alături de aplicația Google Maps. Cu ajutorul GPS-ului ești poziționat pe hartă iar harta este orientată cu ajutorul busolei în direcția în care privești. Ajută foarte mult atunci când călătorești într-un oraș străin și vrei să știi încotro te deplasezi.

Harta este orientată automat cu ajutorul busolei digitale

***

Ați auzit vreodată de peliculă protectoare oleofobică? Eu nu. Fiind criticați că nu țin cont de faptul că telefonul este folosit de ființe umane, iar ființele umane secretă la nivelul pielii grăsime, Apple au făcut ce-au făcut și au reușit să creeze un ecran nu doar deosebit de rezistent la amprente, ci și ușor curățabil. Se poate folosi orice fel de țesătură (mâneca, tricoul) pentru a îndepărta complet urmele de amprente de pe ecran. Posesorii modelului anterior de iPhone știu ce greu este de menținut ecranul curat.

Comenzile vocale – utile când conduci sau dacă ești imobilizat în vreun fel, altfel eu nu le folosesc, mai ales că telefonul se face că nu prea pricepe engleza mea. Totuși este demn de menționat faptul că poți să-i dictezi telefonului un număr de telefon care nu se află în agendă, sau că poți să-i zici “Play songs by X” și va începe să redea toate melodiile pe care le are cu respectivul artist.

Bateria este ușor îmbunătățită ca și capacitate conform celor de la Apple, dar ține mai mult ca cea a modelelor anterioare mai mult datorită unui management energetic evoluat. Prezentarea procentajului de baterie rămasă în bara de stare mi se pare util. O utilizare intensă (net, cameră, telefon) lasă bateria aproape consumată la venirea serii. Dezactivarea anumitor facilităţi precum Push Notifications sau actualizarea automata a mailurilor prelungeşte semnificativ durata de folosire a telefonului.

Homescreen-ul de bază al iPhone 3GS si functia de căutare Spotlight

***

iPhone 3.0 OS

Versiunea 3.0 a iPhone OS cu care este echipat noul iPhone 3GS permite folosirea mult așteptatelor funcții cut/copy/paste care funcționează în cadrul oricărei aplicații care suportă afișare/introducere de informatie. Funcția “copy” este foarte bine implementată, în sensul în care se pot copia porțiuni întregi din pagini web (text,  imagini sau ambele deodată) iar apoi informația se poate introduce în orice editor sau într-un email, cu păstrarea formatării originale. Funcția Undo este prezentă de asemenea: tot ce trebuie să faceți este să scuturați telefonul pentru a accesa caseta de dialog cu opțiunile Undo / Cancel.

Puterea iPhone-ului stă în aplicații. Peste 65.000 de programe (gratuite și contracost) sunt disponibile în Apple Store, de la clienți de messenger sau twitter până la aplicații complexe pentru uz medical sau universitar. Nu mai vorbesc de jocuri (multe dintre ele 3D), care abundă și folosesc la maximum accelerometrul, touchscreen-ul sau conectivitatea 3G/bluetooth pentru “meciuri” în rețea. Aplicaţiile se descarcă uşor din Apple Store direct cu telefonul sau prin intermediul programului iTunes pe PC.

iPhone OS 3.0 aduce și Push Notifications, un sistem de notificări destinat aplicațiilor gen instant messaging sau email, care anuță printr-un semnal sonor și o fereastră pop-up de fiecare dată când utilizatorul primește un mesaj nou, chiar dacă aplicațiile respective sunt oprite pe telefon. Este ca un fel de sms, doar că primeşte mesaje de pe Yahoo Messenger, fără costuri, desigur. Sistemul a fost dezvoltat pentru a conserva cât mai bine durata de viață a bateriei, ca alternativă la rularea permanentă în background a aplicațiilor de mesagerie instant.

Unul dintre punctele forte ale iPhone 3GS-ului este cu siguranţă şi browserul web, celebrul Safari, care deocamdată nu are egal în lumea mobilă. Paginile WEB sunt randate rapid şi exact ca pe ecranul PC-ului, navigarea prin gesturi fiind foarte intuitivă.

iPhone 3.0 OS vine şi cu funcţia de căutare Spotlight, care, atunci când introduci un cuvânt cheie afişează toate email-urile, contactele, fişierele multimedia sau aplicaţiile de pe telefon ce conţin în denumirea lor acel cuvânt.

Acestea sunt principalele noutăţi pe care le aduce iPhone 3GS împreună cu sistemul de operare iPhone OS 3.0. Mai multe explicaţii găsiţi pe pagina dedicată iPhone-ului de pe site-ul Apple, aici. O listă completă cu specificaţiile tehnice se poate consulta aici.

Preţul unui iPhone 3GS variază foarte mult în funcţie de abonamentul ales, aşa că puteţi folosi calculatorul de preţ de pe site-ul Orange România. Oficial iPhone poate fi achiziţionat în România doar prin intermediul Orange, însă dacă sunteţi curajoşi găsiţi iPhone 3GS pe okazii.ro, decodat pentru a funcţiona şi în alte reţele.

Mai jos nişte capturi de ecran (click pe poze pentru mărimea reală):

O “conversaţie” MMS şi site-ul CeRecomand văzut în Safari

Funcţia Copy în acţiune

Compunerea unui SMS