Si daca tot nu reuseam sa ma mai descurc, laptopul fiind atat de virusat incat nu mai accepta niciun antivirus, am zis sa incerc si eu Bitdefender 2012. Am fost surprinsa de cat de putin a durat instalarea (fata de varianta anterioare a antivirusului) si de durata mult mai redusa pentru un full system scan. Desigur, laptopul era foarte infectat si abia dupa scanare si eliminarea tuturor virusilor am reusit sa-l pun pe picioare.

Am trecut printr-o sperietura destul de mare, nu doar pentru ca sunt realmente atasata de laptopul meu, ci fiindca as fi pierdut o multime de informatii importante, de la poze si amintiri pana la documente si parole. Iar asta chiar e un cosmar. Avem nevoie de programe antivirus, iar daca ar fi sa aleg, optiunea mea ar fi Internet Security, care te face mai atent la vulnerabilitatile de pe net, iti arata cand un site poate fi daunator si iti indica link-urile care pot constitui amenintari la securitatea laptopului sau desktop-ului tau.

In 2012 ai nevoie de un antivirus pentru Windows care sa se miste repede, sa consume putine resurse si sa te protejeze si dincolo de hard-ul calculatorului. Daca esti genul de om curios, care da click chiar si pe link-urile pe care nu ar trebui, cu siguranta e bine sa stii ca poti conta pe un sistem de protectie care e mai grijuliu decat tine. Am realizat dupa experienta neplacuta descrisa mai devreme ca trebuie sa avem grija nu doar la virusi, ci si la programele spion (de tipul celor care fura parole – chiar ieri a incercat cineva sa-mi sparga adresele de email, pentru a treia oara anul asta), la amenintarile la adresa confidentialitatii (stiti link-urile dubioase de pe Facebook și Twitter, care va umplu wall-ul de spam, da?) si chiar la tentativele de furt de identitate. Pentru toate astea o solutie antimalware e ideala.

Sper sa incercati si voi Bitdefender 2012 ca sa vedeti ca merita sa fie utilizat si ca e o investitie importanta in munca voastra. Virusii si amenintarile informatice nu mai sunt de mult o poveste pe care o vedem doar in filmele cu hackeri.

Tu cum iti protejezi calculatorul?

Se pot găsi aplicaţii precum Chrome, Firefox, Yahoo! Messenger, Skype, Winamp şi multe altele din domeniile multimedia, securitate, navigare web, office, compresie, development etc.

Procedura este următoarea:

• intri pe site
• selectezi aplicaţiile pe care le vrei
• descarci fişierul “setup”
• de fiecare dată când reinstalezi sistemul de operare, sau nu vrei să pierzi timpul instalând toate aplicaţiile, doar dai drumul instalării setup-ului mai sus amintit şi… voila!

De asemenea poţi să selectezi chiar şi înainte de instalare ce aplicaţii să fie instalate şi care să nu fie.

Ninite:

• este disponibil pentru Windows şi pentru Linux
• este disponibil într-un pachet PRO, plătit, ce include mai multe feature-uri
• este actualizat în permanenţă cu ultimele versiuni ale aplicaţiilor
• este deschis la sugestii pentru introducerea unor noi aplicaţii
• are aplicaţiile structurate pe categorii

Aşa se intitulează fereastra în care se deschide link-ul http://www.freenew.net/. Este un site pe care oricine dintre noi îl poate gasi util. Îl recomand pentru că, ori de cate ori l-am recomandat cunoscuţilor, de fiecare dată s-au arătat foarte încântaţi de acest site, de conţinutul şi facilităţile pe care le oferă.

Indiferent că eşti un utilizator începător într-ale calculatoarelor, sau eşti un “minitehnicus” care îşi rezolvă singur majoritatea problemelor apărute la calculator, poate apărute chiar şi la calculatoarele prietenilor, sau eşti un utilizator avansat, administrator de sistem informatic sau programator, sunt sigur că vei găsi şi tu foarte util acest site.

Site-ul este o colecţie de aplicaţii gratuite, aranjate pe categorii, şi pentru fiecare dintre ele exista o scurtă descriere, precum şi posibilitatea ca cei care le folosesc să lase un comentariu în care să-şi spună părerea despre ele. De asemenea, oricine poate să subscrie noi aplicaţii gratuite, în situaţia în care acestea sunt interesante, dar nu au fost încă publicate pe acest site. Dar cel mai interesant mi s-a părut faptul că se poate crea un pachet cu aplicaţiile dorite, acesta putându-se descărca şi instala, astfel că poti avea toate aplicaţiile dorite dând doar câteva click-uri, nemaifiind nevoit să dai “next-uri”, “OK-uri” şi “Yes-uri”, şi asta pentru fiecare aplicaţie în parte. Evident, există şi un dezavantaj, şi anume faptul că nu se pot personaliza aplicaţiile, aspectul devenind cu atât mai supărător cu cât se întâmplă să ai inclus în pachetul personalizat şi o aplicaţie ce instalează add-on-uri nedorite sau care nu sunt necesare, ca de exemplu ASK Toolbar şi altele asemenea. Totuşi, dacă nu te deranjează ca, după cele 3-4 clickuri care le înlocuiesc pe celelalte câteva zeci, sa mai dai 3-4 ca să dezinstalezi add-on-urile, atunci clar îţi va plăcea ceea ce îţi poate oferi acest site.

Odată pachetul instalat, utilitarul care înglobează aplicaţiile poate fi setat să pornească odată cu sistemul de operare, acesta monitorizând permanent aplicaţiile instalate prin intermediul lui, iar în momentul în care este disponibilă vreo actualizare la oricare dintre aplicaţiile administrate de el, utilitarul te alertează şi îţi pune la dispoziţie posibilitatea de actualizare a respectivei aplicaţii tot atât de uşor şi repede, chiar dacă sunt cazuri în care este necesară dezinstalarea versiunii vechi.

De ce recomand acest serviciu? Pentru că sunt convins că, asemeni mie, cei mai mulţi dintre noi avem o suită mai cuprinzătoare (sau nu) de astfel de aplicaţii gratuite, începând cu arhicunoscutul Winamp, continuând cu Adobe Flash Player (versiunea pentru IE şi versiunea pentru alte browser-e pot fi înglobate în acelaşi pachet), Adobe Reader, Yahoo Messenger, orice AntiVirus gratuit, orice AntiSpyware gratuit, şi terminând cu, dacă vreţi, OpenProj, aplicaţie ce oferă funcţii de project management, şi care poate deschide inclusiv fisiere Microsoft Project sau Primavera.

Sper să găsiţi util acest serviciu, cel puţin în măsura în care îl găsesc eu precum şi toţi cei cărora li l-am prezentat personal.

Fereastra principala a clientului iDrive

Treaba cu iDrive e destul de simplă, aşa că voi trece imediat la subiect, dar mai întîi trebuie să vă spun că, după umila mea părere, majoritatea utilizatorilor fără mari pretenţii pe care îi cunosc, inclusiv unii dintre cei “cu pretenţii” – şi aici mă includ şi pe mine – nu au nevoie de mai mult de 2 GB pentru a îşi salva datele cu adevărat vitale. La o adică, se poate ca o serie din serialul preferat să aibă vreo 10 – 20 de GB, însă majoritatea lucrărilor de licenţă/doctorat sau colecţii de site-uri personale/parole/planuri de viitor salvate în fişiere text nu vor avea decît în foarte puţine cazuri mai mult de cîteva zeci, poate sute de megi (MB, pentru tocilarii feroce). Da, da, ştiu pozele din vacanţă… alea ar trebui scrise pe DVD-uri pentru siguranţă, şi cu asta basta!

Setari generale

Revenind la subiect, tre’ să vă spun că iDrive oferă 2 GB de spaţiu şi posibilitatea de automatizare a procesului de backup absolut gratuit, iar după circa 6 luni de utilizare pot spune că mă declar foarte mulţumit de serviciile lor. Pentru a beneficia de acestea, trebuie să aveţi un calculator ce foloseşte Windows sau Mac OS X conectat la Internet, înainte de toate. După aceea, e suficient să vă creaţi un cont gratuit, să instalaţi clientul şi să faceţi cîteva setări (directoarele care trebuie sincronizate cu serverele iDrive, frecvenţa update-urilor, excluziuni, lăţimea de bandă folosită etc.).

Rapoartele ultimelor sesiuni de backup

Odată ce aţi trecut prin paşii de mai sus, puteţi uita de existenţa clientului iDrive pe calculatorul vostru, doar să nu vă uitaţi numele de utilizator şi parola. Dacă cumva se întîmplă să păţiţi vreo treabă urîtă ca mine, recuperarea datelor va fi floare la ureche, şi iată că povestea se încheie aici, dar de se întîmplă să aveţi probleme cu setările sau instalarea, nu ezitaţi să aruncaţi comentarii, voi încerca să fiu pe fază şi să nu scape nimeni nelămurit de aici! ;)

Scurt istoric

Internet Explorer 6 a aparut intr-un moment in care standardele pe Internet aproape ca nu existau si erau prost implementate. In 2001, browserul a fost livrat impreuna cu Windows XP si era mult mai bun decat rivalii perioadei. Astazi este considerat un browser invechit, care nu implementeaza multe din standardele moderne si cel mai important – un risc de securitate pentru calculator.

Vulnerabilitati

Internet Explorer 6 este considerat unul din programele cu cele mai mari riscuri de securitate. Folosindu-l, ai sanse mult mai mari sa te infectezi cu un malware (virus, troian sau spyware), malware care iti poate pune calculatorul in pericol si care te va costa mai mult decat timpul pe care l-ai petrece obisnuindu-te cu o alta solutie.

Tehnologii noi care nu pot fi implementate

Pe langa riscurile la care te supui atunci cand il folosesti, Internet Explorer 6 nu poate folosi multe standarde moderne care sunt implementate pe o buna parte din site-uri. In unele cazuri, site-urile mari afiseaza o versiune diferita, incompleta, vizitatorilor care folosesc acest browser.

Alternative GRATUITE

Internet Explorer 8 – daca nu aveti incredere in altceva, dar vrei sa actualizezi versiunea curenta.
Mozilla Firefox
Google Chrome
Opera

Desi nu sunt singurele alternative, cele de mai sus sunt solutii testate, fiabile, moderne, care iti ofera o experienta mai buna in navigarea pe Internet.

Trebuie sa fie un produs bun, din moment ce se bate lumea pe el, nu? Eu, una nu stiu exact sa spun cine a fost primul, insa eu am folosit programul gasit pe blogul seomator.
Iata ce cuprinde Seomator pentru toolbar-ul Chrome:
• Check Page Rank (PR)
• Check Alexa Rank (AR)
• Check if the website is in Dmoz
• Check Yahoo Domain Links (YBL)
• Whois
• Google Trends
• Compete
• Quantcast
• Majesticseo
• View Tweets
• Technorati
• Archive.org
• Check DNS (Intodns.com)
• View Source

Ei bine, ce trebuie sa faci pentru a folosi Seomator?

In primul rand trebuie sa iti instalezi Google Chrome (ultima versiune sau Google Chrome 4.0+). Eu asta am facut si trebuie sa recunosc ca este un browser foarte performant, care incepe sa castige teren important in fata celorlalte (Firefox, Internet Explorer). Apoi, nu ramane decat sa navighezi printre butoane si sa folosesti toate optiunile necesare profilului tau. Nu este greu deloc (nu a fost greu nici pentru mine). Daca aveti putin timp si folositi Google Chrome, incercati-l si spuneti-mi parerea voastra.

PS: Acum am observat ca aplicatia lor este pe Google, dupa cum puteti vedea aici.

Programelul se numeste SongR si este gratuit si poate fi downloadat fara probleme de pe siteul oficial al acestuia. Principiul de functionare al acestuia este unul relativ simplu. Functia de cautare a acestuia este aliniata la standardele motoarelor de cautare a catorva siteuri de muzica si astfel cautarea nu se realizeaza numai pe unul dintre acele siteuri ci pe toate 20 (sunt la ora actuala si se promite cresterea numarului acestora) deodata, pentru ca tu sa nu mai pierzi timp pretios.

Programul pe cat de complex ar parea are o interfata foarte simplista, intuitiva si bine definita pentru a fi accesibil oricui. Aceasta este fereastra principala:

Acum sa revenim la studiul de caz de mai sus, si anume Uriah Heep – Lady in Black.

La o sumara cautare programul a gasit nenumarate rezultate, aceasta melodie fiind interpretata de mai multi artisti. Cu usurinta gasim si interpretul preferat, dar pentru a fi siguri poate vrem sa ascultam cateva secunde din melodie pentru a fi siguri ca descarcam intr’adevar ceea ce dorim, sau poate mai mult de atat nici nu dorim sa descarcam melodia ci doar sa o ascultam in playerul preferat.

Programul ne pune la dispozitie cateva optiuni vizavi de problema de mai sus. Putem asculta melodia favorita facand streaming cu playerul preferat, fie o putem descarca. Totusi inainte de aceasta putem asculta primele secunde din melodie folosind functia Preview. De asemenea exista optiunea copierii URLului melodiei spre a fi accesata via un browser web.

In lista cu rezultate melodiile sunt bine definite, fiind aranjate de obicei dupa calitatea acestora. Programul stie sa caute calitatea cea mai buna in functie de preferintele mentionate de dumneavoastra in optiuni. De asemenea se incearca si o estimare a vitezei de descarcare desi aceasta nu este intotdeauna precisa.

Acum vreo ora inainte de a scrie articolul ma uitam la un ultimul episod aparut dintr’un serial favorit, moment in care am auzit o melodie foarte relaxanta si cu o tenta oarecum jazz/oldie. Astfel m’am gandit sa testez functia de cautare dupa versuri a programelului. Din versul “Ain’t no sunshine when she’s gone” am ales ca si cuvinte cheie urmatoarele:

Si la cautarea dupa versuri au reiesit rezultatele cu verde. Apoi am dat cautare dupa melodie. Prima varianta interpretata de Bob Marley nu a returnat nici un rezultat. Cea de a doua in schimb a returnat 3 rezultate, si inca de la prima melodie am fost multumit de ce am gasit dupa ce am folosit functia Preview prezentata anterior.

Daca nici acum nu v’am impresionat atunci mai am un as in maneca, la care cu siguranta veti pleca palaria. Si anume functia de download de pe Youtube. In eventualitatea in care melodia pe care o cautati se gaseste pe Youtube programul va linkeaza catre aceasta, daaaaaar, meniul File ascunde mareata optiune de download. Simplista si usor de utilizat, optiunea va cere linkul de Youtube al clipului dorit pentru a va putea garanta accesul mai departe la dialogul de salvare a fisierului. Iar daca asta nu e destul ar fi bine sa stiti ca puteti salva in 3 formate clipul dorit. DA in 3 formate: MPEG Video(mpeg – cea mai buna calitate), Flash AVI(avi/flv – calitate slaba pentru computere mai vechi) si in MP3, cea din urma optiune extragand doar coloana sonora a clipului la cea mai buna calitate disponibila.

Avand in vedere ca nu mai folosesc clienti de DC++ de o perioada buna de timp, iar pe torente este mai greu sa gasesti muzica en-detail, programelul asta a picat in bratele mele ca o mana cereasca. Din punct de vedere tehnic trebuie sa va anunt totusi ca pentru rularea lui sub Windows XP aveti nevoie de .Net Framework 3.0 , kitul fiind accesibil in sectiunea download de pe siteul Microsoft. Sub Vista si Windows 7 nu aveti nevoie de absolut nimic, deoarece .Net Framework este un update la Vista si integrat in Windows 7.

Daca v’ati convins de capacitatile acestui program va invit sa il descarcati de pe siteul oficial.

Echipa CeRecomand va ureaza auditie/vizionare placuta.

Animoto.com iti ofera posiblitatea de a realiza filmulete scurte cu pozele tale. Totul se desfasoara in 4 pasi.

1. Iti faci cont
2. Uploadezi pozele
3. Alegi o melodie (din baza lor de date sau uploadata de pe PC-ul propriu)
4. Dai “render”

- poti realiza filmulete de 30 secunde in 5 minute (inclusiv rendering-ul)
- efectele folosite par profesioniste
- uzabilitate – 3 pasi pentru 1 film
- exista un buton de “remix” in cazul in care efectele folosite nu ti se par cea mai buna alegere

- limitarea filmuletelor la 30 secunde
- pret ridicat pentru versiunea premium 249$ (1an) / 99$ (trial 3 luni)
- scaderea calitatii pozelor la versiunea free
- imposibilitatea de a modifica efectele in film

Per total mi se pare un tool foarte folositor pentru filmulete scurte, de obicei folositoare in prezentari.
In continuare va prezint un scurt filmulet care contine cateva poze dintr-o vizita facuta prin Sibiu. Poate pozele nu sunt cea mai fericita alegere, insa important este rezultatul. Melodia este din galeria animoto

Desi Windows 7 nu se deosebeste cu nimic extraordinar la capitolul layout si aranjamente, diferentele dintre el si Vista fiind relativ mici trebuie sa recunosc ca s’a umblat foarte mult pe sub capota. Imediat dupa instalare am avut placuta surpriza ca Windows 7 sa mi se incarce de la pornire pana la terminarea procedurii de startup cam in aceeasi perioada de timp ca si Windows XP, consumand in medie cam 512 MB de memorie cu toate driverele incarcate si antivirusul de paza. Fata de cei 800 de mega pe care ii manca Vista, Windows 7  este parfum, scaderea memoriei necesare fiind de aproape o treime.

Multimonitor enviroment. Media Center ruleaza pe TV (stanga) si desktopul de lucru pe monitorul normal (dreapta).

Si ca veni vorba de drivere trebuie sa recunosc faptul ca Windows 7 sta foarte bine la acest capitol. Fiind versiune originala de pe siteul Microsoft si cu CD Key original mi’am permis sa las pornita optiunea de Update. Cum detecta un device nou, cum cauta prin driverele deja prezente. Daca nimic nu se gaseste, fuge repejor la Windows Update si culmea gaseste driverele necesare. Am avut surpriza placuta de a imi recunoaste chipsetul impreuna cu controllerul de Firewire si de a imi incarca instantaneu driverul de placa video si bluetooth, astfel incat de la prima pornire sa imi ruleze cu interfata Aero activata. Am intalnit totusi si situatia in care nu mi’a recunoscut alte componente cum ar fi TV Tunerul sau placa de sunet, unde problema a fost rezolvata elegant prin instalarea driverelor de XP fara absolut nici o problema. Din ce am citit driverele de XP functioneaza cam in 95% din cazuri. Este totusi indicat sa nu folositi driverele de XP in cazul chipsetului si al placii video pentru ca exista mari sanse sa se lase cu ecran albastru si erori.

Mai devreme pomenisem de FireWire sau IEEE1394 cum este numit dupa standardul pe care il incadreaza. Personal nu am avut ocazia sa folosesc deviceuri pe FireWire pana acum, singura utilitate fiind aceea de retea. Prin FireWire se poate realiza o retea locala intre 2 computere, legate printr’un cablu de pana la 4 metri, capabile de un transfer cu o viteza net superioara placii de retea. Cum de obicei in astfel de situatii ai nevoie sa transferi cantitati mari de date, Firewireul este foarte la indemana. Doar ca cei de la Microsoft au incheiat implementarea suportului de retea la FireWire, singura lui utilitate ramanand cea de port asemanator USBului. Cum la noi deviceurile capabile de FireWire sunt cam putine spre deloc am gasit solutia intr’un pachet de drivere numit Unibrain. Nu este cazul sa ofer mai multe detalii, cert este ca aceste informatii iti pot folosi mult daca esti un posesor atat de desktop cat si de laptop si doresti sa efectuezi transferuri rapide intre cele doua.

La capitolul setari, desi copiaza in mare masura calapodul impus anterior de  Vista, se poate observa oarecum o cizelare a modului in care i se ofera utilizatorului posibilitatea sa modifice optiuni si modul in care sunt pe scurt explicate posibilitatile de modificare si consecintele modificarii optiunilor cu caracter de securitate. Security Centerul a ramas la fel de neschimbat cu mentiunea ca in cazul chestiei enervante numite User Access Control, care la Vista te scotea din sarite la fiecare pas al utilizarii PCului acum se pot alege 4 nivele de protectie, eu folosind nivelul 2 unde esti intrebat doar cand o aplicatie terta incearca sa instaleze ceva in sistem sau cand incerci sa instalezi un driver fortat sau care Windowsul nu il recunoaste ca valid pentru deviceul respectiv. In rest liniste si pace pe acele meleaguri pline de lupte seculare in versiunea trecuta de Windows. A aparut si un sistem de notificare numite Action Center care iti aduce aminte din cand in cand ca trebuie sa mai updatezi antivirusul sau ca Windows Defender (solutia malware de la Microsoft) nu a mai scanat computerul in ultimele X zile. Nu este nici agasant si nici iesit din comun cu nimic si vine ca un adagio discret la Security Center.

Pe parte de retea se observa pastrarea designului din Vista cu mici imbunatatiri la capitolul setari unde acum poti seta in functie de preferinte cum sa se comporte sistemul in cazul conectarii la o retea publica sau privata fara a mai fi nevoit sa repeti aceste setari.

Gruparea miniaturilor si selectia lor.

Aspectul si designul a fost oarecum regandit, efectele de transparenta devenind de o parere mai cizelate fata de Vista. Au aparut foarte elemente de utilitate ale designului cum ar fi sidebarul. Acesta desi nu a disparut complet, a devenit o aplicatie adormita care este pornita doar atunci cand pe desktop exista gadgeturi, altfel aceasta se inchide pentru a nu ocupa memorie de pomana. De asemenea bara de start a devenit acum customizabila. Odata cu disparitia meniului Quick Launch avem posibilitatea ca orice program care este deschis sa poata fi “Pinned to taskbar” , procedura ce creeaza o scurtatura permanenta in bara de start. Inca o modificarea utila si eleganta mi se pare gruparea ferestrelor cu trunchi comun. Spre exemplu avem fereastra de Yahoo Messenger deschisa impreuna cu alte 3 conversatii. Pe bara de start apare doar o singura data logoul Yahoo. Cand treceti cu mouseul pe deasupra se vor vedea miniaturile acelor ferestre astfel veti putea alege fereastra pe care o doriti.

Dupa cum ne’am obisnuit Microsoft are boala ca totul sa fie aprobat si supervizat de ei. Asa ca in Vista au introdus necrutatorul sistem de notare a performantelor. Daca sub Vista sistemul meu, deloc de neglijat scotea un scor parlit de 3.2, necesar rularii interfetei Aero, acum ma pot lauda cu nota 4 asta la un sistem vechi de vreo 2 ani.  Nu cunosc inca daca sub Windows 7 se mentine limita de 3.2 pentru efectele vizuale si Aero dar cerintele sunt mai mult decat decente fata de cerintele Vista, care sperau ca vor trimite vanzarile de computere in cartea recordurilor. Astfel ca, poti rula Windows 7 si pe un procesor de 1GHz cu 1 GB de RAM, cu conditia sa ai vreo 10 giga liberi pe harddisk. Nu va asteptati la efecte speciale dar totusi este un pas inainte fata de XP, caci de Vista, fie el si Home Basic nu poate fi vorba.

Un altfel de Alt+Tab…poate un pic mai 3Dimensional

Un alt plus care ma topeste pe mine este o inventie mai veche a celor de la Microsoft. Este conceptul de Media Center. Desi nu a prins la public atat de mult in combinatie cu Windows XP, am ramas placut surprins sa il gasesc in Vista si acum in Windows 7.  Media Center se vrea a fi un hibrid intre un player de muzica si filme, un album de fotografii si un centru multimedia PVR (necesita tvtuner). Acum in noul Media Center puteti inregistra cu usurinta programul TV favorit, chiar si daca nu sunteti acasa cand acesta ruleaza, puteti asculta muzica preferata acompaniati de poza albumului din care face parte, cu conditia ca aceasta sa fie disponibila, sau puteti rasfoi albumele de fotografii doar cu o miscare de mouse sau de ce nu de telecomanda pentru ca acum exista optiunea de a folosi telecomenzi compatibile.  Interfata este simpla, intuitiva si accesibila chiar si celor mai neavizati utilizatori.

Acum ajuns la finalul insiruirii de ganduri pot spune ca Windows 7, urmatorul copil al familiei Microsoft, inca dinainte de nascare, dat fiind faptul ca momentan este inca in stadiul de productie si definitivare, a reusit sa faca o impresie buna spre deosebire de fratele lui mai mare (Vista) care se pare ca a devenit oaia cea mai neagra si mai criticata a familiei mai sus amintite. Ca atare nici eu nu m’am dezmintit si am criticat predecesorul. Pentru voi cei ce probabil ati citit acest articol, va recomand cu caldura macar sa incercati acest sistem de operare. Da este mai nou, da dureaza ceva pana va obisnuiti cu aranjamentele noi, dar deh nu degeaba se numeste progres. Un pas inainte!

• are o bază de date mare, care este actualizată permanent
• are protecţie real-time, e-mail şi web
• consumă foarte puţine resurse
• are antispyware încorporat
• poate fi programat
• salvează în carantină o copie a fişierelor pe care le consideră infectate înainte de a le şterge (poate tu ai altă părere despre fişierul respectiv, şi-l vrei înapoi)
• nu te sâcâie la cap cu zeci alerte, spre deosebire de KAV (are câteva, iar alea pot fi dezactivate).

Mai multe n-am ce să zic, pentru că într-adevăr nu-s un mare expert în domeniu, dar sunt mulţumit de ceea ce-mi oferă.

Şi ca fapt divers, sunt de părere că tu, utilizatorul, eşti cel mai bun antivirus, pe lângă vigilenţa software-ului care te protejează, tu trebuie să ai grijă ce downloadezi, ce scoţi de pe un hub, de pe un tracker, ce copiezi de pe diferite discuri sau memorii (carduri, stick-uri, HDD-uri). Trebuie să mai ai grijă să nu dai click pe orice link primeşti pe messenger, să nu salvezi orice progrămel primit pe messenger şi să nu dai click pe orice reclamă te fascinează pe web. Nu toţi/toate-ţi vor binele.

De cumpărat puteţi să-l cumpăraţi din magazinele de specialitate, sau direct de pe site-ul producătorului. Pe site am observat că este doar versiunea 4, şi nu 3, ceea care o folosesc eu, dar sunt convins că are multe chestii pozitive în plus.  ESET Smart Security costă 53 euro fără TVA, iar doar NOD32-ul costă 33 euro fără TVA.

Tot pe site-ul producătorului se găseşte şi o versiune pentru evaluare, care se poate descărca.

PS: Între noi fie vorba, pe nod321.com şi pe nod325.com se găsesc nişte usere şi nişte parole. Lumea zice că-s pentru Update, da’ cine-ţi spune adevărul în ziua de azi? Iar pe whi5t1er.wordpress.com găseşti nişte update-uri, în caz că vrei să-ţi pui pe un PC fără conexiune la internet.