“The Jacket“(2005) este un film cu totul şi cu totul special. Extrem de capitivant şi totuşi un pic greu de înţeles, în deosebi sfârşitul. Jocul actoricesc al lui Adrien Brody şi Keira Knightley este perfect, scenariul este briliant, regia extraordinară, efecte excelente, 5 stele din 5.

Aş putea spune că acest film este o combinaţie între thriller, psihologic şi fantezie şi trebuie neapărat vizionat de cel puţin 2 ori. (nu trebuie să fii retardat pentru a face asta, ci doar pentru a înţelege mai bine care este scopul filmului).

Adrien Brody era în anul 1992, “în prima viaţă”, un veteran al războiului din golf, care îşi pierduse memoria în urma unei împuşcături.

Acuzat că ar fi ucis un poliţist, este internat într-un spital de boli mintale, unde i se fac nenumărate teste, aplicându-i-se un “tratament” mai special şi anume închiderea într-un sertar mortuar, îmbrăcat într-o cămaşă de forţă.

Acesta descoperă că pe parcursul acestor detenţii, reuşeşte să călătorească în viitor (2007), unde o întâlneşte întâmplător pe Jackie (Keira Knightley), care îi neagă total prezenţa.

Impresionant este că acest film, în opinia mea, este cel mai bun film psihologic pe care l-am vizionat. De ce? pentru că m-a făcut să-mi schimb mentalitatea şi m-a făcut să cred că pot renunţa acum la un viciu, sau pot stopa activităţile negative din viaţa mea, astfel încât totul să decurgă natural şi lipsit de accidente.
Jane, mama lui Jackie rămâne îngrozită de momentul in care işi află sfârşitul scris într-o scrisoare lăsată de Jack, şi anume în somn, arsă de o ţigară uitată între degete, făcând-o pe aceasta să renunţe la viciul ei şi la viaţa monotonă, pe care ar fi urmat şi fata ei să o aibă.

Cei interesaţi, pot gasi aici trailer-ul filmului.

Niciodata de cand ma stiu nu am mai vazut o sala plina ochi de oameni razand cu lacrimi la o scena in care personajul principal omoara in stanga si in dreapta criminali si alti raufacatori.

Chev Chelios, interpretat de Jason Statham, este intr-o goana contra cronometru, in incercarea de a-si recupera … inima. Nu este o metafora, caci nu va vorbesc despre o poveste de dragoste. Personajului principal ii fusese “furat” organul vital si inlocuit cu o inima artificiala, pe cand propria sa “tarta cu capsuni” asa cum el insusi o numeste, ajunsese sa bata in pieptul unui batran de 100 de ani, in urma unui transplant.

Pentru a-si mentine noua inima in stare de functionare, personajul principal trebuie sa o incarce in permanenta cu curent electric, de aici si numele de High Voltage: il veti vedea pe Chev Chelios fie curentandu-se singur cu un aparat de socuri, fie agatat de un stalp de electricitate sau facand sex in public pentru ca, nu-i asa, dragostea provoaca “scantei” intotdeauna.

Filmul a mai avut o prima parte, despre care am auzit pareri impartite, insa cum personal nu am vazut-o, nu ma pot exprima in privinta ei.

Crank are cam tot ceea ce socheaza sau starneste controverse: violenta execesiva, nuditate si scene de sex explicit. Pentru o astfel de combinatie curajoasa, eu cred ca rezultatul este unul bun.

Trebuie sa va mai mentionez totusi ca filmul este interzis minorilor. Iar eu as mai adauga ca nu este nici tocmai filmul la care ca baiat, ai vrea sa iti duci sotia/iubita in cazul in care ea este o persoana sensibila sau usor impresionabila si cu atat mai mult nu este un film pe care sa il vezi impreuna cu intreaga familie, caci asa cum am mai spus, nu este recomandat minorilor.

Insa mie mi-a placut, cu toate ca sunt fata si cu toate ca e un film tipic Hollywoodian.

Un trailer al filmului puteti gasi aici.

Povestea întregului film se bazează, în principiu, pe prietenia dintre două fete, femei în devenire, Emma şi Liv. Amândouă erau foarte bune prietene şi ar fi făcut orice una pentru cealaltă, doar că să fie fericite. Absolut totul mergea strună, până când au crescut, iar iubiţii lor le-au cerut în căsătorie.

Într-o zi, organizatoarea de nunţi le-a spus că a avut loc o neînţelegere şi că sunt nevoite să-şi programeze pe altă dată “ziua cea mare”, cel puţin una dintre ele, sau să le facă în aceeaşi zi. Lucru imposibil pentru acestea, deoarece doreau să fie domnişoare de onoare una celeilalte.Cineva tot trebuia să renunţe la visul din copilărie, adică să facă nunta la Hotel Plaza, într-o lună de iulie. Au rămas să se sune, să vadă dacă va renunţa, totuşi, una dintre ele. Însă nu a fost aşa. Ura a pus stăpânire pe sufletele lor,  încât au apelat la lucruri mai puţin curate, astfel încât doar una dintre ele să iasă învingătoare la nuntă, să fie cea mai atrăgătoare şi cât mai perfectă.

Liv era un pic îngâmfată şi deşi terminase Dreptul, credea că totul trebuie să fie aşa cum spune ea, că este lider în tot ceea ce face. Începuse să o urască atât de mult pe Emma, încât făcuse deja comandă pentru invitaţii, anunţând data nunţii tuturor cunoscuţilor, fără să o sune. Şi aşa a început războiul între ele. Emma îi trimitea în fiecare zi ciocolată şi mereu se semna precum iubitul lui Liv. Voia să se îngraşe şi să nu îi mai vină rochia de mireasă la care ea a visat atâta timp. Liv, la rândul ei, nu stă liniştită nici ea şi ajunge, la salonul unde Emma voia să prindă puţin bronz natural, dar iese portocalie de acolo. Apoi se răzbună ea şi îi face părul albastru lui Liv şi tot aşa.

Bineînţeles, nunţile au avut loc în aceeaşi zi şi după o păruială pe cinste, acestea se împacă, iar Emma renunţă la căsătorie, crezând că relaţia ei nu va merge. Nunta lui Liz iese perfectă, Emma îi este domnişoară de onoare, iar peste un an aceasta se căsătoreşte cu fratele lui Liz. Amândouă sunt fericite şi, bineînţeles, rămân la fel de bune prietene ca la început.

“Bride Wars”, în opinia mea, este un film excepţional, o comedie superba şi totodată o poveste de dragoste ce ne stârneşte lacrimi. Merită văzut împreună cu iubita/iubitul, prietena/prietenul.

Deşi filmul este regizat de Armand Mastroianni, după cartea scrisă de James Redfield, pot să spun că amândouă sunt destul de interesante şi foarte captivante. Pline de suspans şi de aventură, “Profeţiile de la Celestine”, conţin secrete care ne încântă simţurile, ne dezamorţesc minţile şi ne fac să înţelegem care este scopul nostru pe acest pământ, cum ne putem juca cu energiile şi cum ne putem schimba percepţiile despre ideea a ce suntem şi care este locul nostru în societate. Este un film care te îndrumă spre calea dreaptă a lucrurilor şi care te face să înţelegi de ce lucrurile se întâmplă aşa şi nu altfel. Totul este pus şi gândit extrem de bine, nimic din ceea ce pare a fi, nu este întâmplător.

Foarte frumos este şi peisajul de la începutul filmului care mă transpune întru totul în acel loc. Este uimitor de fascinant cât de uşor se poate întâmpla acest lucru, doar privind nişte imagini mişcătoare.

Povestea este simplă. În mare parte este vorba despre un tip John Woodson, care este pe cale să trăiască o schimbare continuă de-a lungul unei călătorii în Peru, unde, de altfel rămâne capturat o perioadă mai lungă decât şi-ar fi dorit el. Încercând să afle care sunt misterele celor 9 pergamente ce aveau să schimbe mentalităţile întregii lumi, John, porneşte în căutarea lor şi treptat află despre ele, de la diferite persoane care îşi susţin punctul de vedere asupra unei viziuni şi care vin, de asemenea, cu o grămadă de învăţături şi de sfaturi. Fiecare persoană pe care o cunoaşte, este o nouă trezire. Unele dintre aceste persoane îi vor fi alături aproape tot drumul parcurs prin Peru, cum ar fi Will, pe care îl cunoaşte atunci când încearcă să scape de poliţie, pentru a nu fi prins. Cu el porneşte întreaga aventură şi tot din cauza lui află şi de ultima viziune.

În concluzie, oricine ar trebui să vadă acest film, să se convingă de frumuseţea şi de puterea lui de a schimba mentalităţile radical după vizionarea acestuia. Oricine doreşte să downloadeze acest film, o poate face legal de aici.