Complexul Sportiv Studenţesc Tei

VN:F [1.9.3_1094]
Rating: +4 (from 4 votes)
2 comentarii »

Nu sunt vreo mare sportivă şi nici fizicul nu mă recomandă, dar am observat că după o săptămână de fiert creierii la foc mic dar apăsat, nimic nu mă relaxează la fel de bine ca puţină alergătură (cu o minge) şi febra musculară asociată. De aceea, în măsura posibilităţilor, încerc să ajung cât mai des în Complexul Studenţesc Tei. Se găseşte undeva în cartierul Tei (pe strada Caroteni, deşi ştiu că nu vă spune mare lucru). Puteţi ajunge acolo cu tramvaiele 36, 16 (în zilele lui bune, nedeviate) şi autobuzele 616 (în zilele proaste ale lui 16), 182, 282. Coborâţi la staţia de la intersecţia Bulevardului Lacul Tei cu Strada Maica Domnului. Pentru altfel de cunoscători, căutaţi cluburile Bamboo sau Turabo. 

Eu mă duc acolo pentru basket (pasiune nou-descoperită), dar în Complexul Tei sunt terenuri de volei (cu nisip), tenis (cu zgură, contra-cost), fotbal (de asemenea contra-cost), un teren de rugby/fotbal american cu iarbă şi spaţii amenjate pentru tenis de masă. Mai puteţi alerga pe malul lacului dacă asta vă pasionează.

Pentru baschet sunt 3 terenuri mari (se poate juca 3 la 3 la fiecare coş) şi vreo 12 coşuri (pe alee şi sus) la care se poate juca cu uşurinţă 2 la 2. Nu vă speriaţi dacă nu aveţi minge sau parteneri de joc. Băieţii de pe Studenţesc sunt foarte fair-play (cel mai adesea) şi vă vor primi să jucaţi alături de ei. Meciurile sunt fără arbitru, dar în general destul de cinsitite şi lipsite de evenimente.

Dacă sunteţi fani, puteţi găsi adesea diferite vedete din muzică, film şi televiziune care joacă mai ales fotbal pe terenurile sintetice foarte bine întreţinute şi prevăzute cu nocturnă (i-am văzut acolo pe Dani Oţil, Kamara, fraţii Viziru, etc) Dacă nu sunteţi neapărat fani puteţi, în loc să le cereţi autografe, să jucaţi un meci cu ei.

E multă verdeaţă în parc şi o atmosferă plăcută, mulţi tineri, majoritatea pasionaţi de joc. O să vedeţi şi oameni de vârsta a doua şi chiar a treia, obişnuiţi ai locului, unii venind adesea de 20 de ani.
Citeşte mai mult »

Teatrul Pod

VN:F [1.9.3_1094]
Rating: +2 (from 2 votes)
Nu există comentarii »

Trei la numar sunt motivele pentru care nu merg la teatru pe cat de mult as vrea: lipsa timpului, epuizarea biletelor si pretul usor piperat, atunci cand vine vorba de locuri ceva mai bune.

Toate aceste justificari aveau sa imi fie trunchiate pana aproape de nimicire in momentul in care am descoperit Teatrul Studentesc Podul; astfel incat zilele astea nu pot sa mai invoc decat lipsa timpului atunci cand nu ajung la spectacole.

Teatrul Studentesc Podul isi are sediul in Casa de Cultura a Studentilor din Bucuresti (din spatele Operei Nationale), iar din 1967 aduce pe scena tinere talente si atrage la spectacolele sale un public variat, un amestec incantator de generatii, toti entuziasti ai teatrului.

In “Pod” poate sa urce oricine. Nu trebuie sa cumperi bilet, poti sa te asezi unde doresti iar o piesa aici dureaza putin peste o jumatate de ora, minute petrecute cum nu se poate mai bine. Se joaca piese din repertoriul national, international, totodata fiind puse in scena si texte originale.

Dragostea “podarilor” pentru teatru este contagioasa, asa ca in caz ca dupa spectacol acuzi sete de cultura si delirezi in versuri, nu mai e loc de intors, e semn ca “podarii” ti-au castigat simpatia iar lumea teatrului, inima.

Teatrul Studentesc se bucura de atentia lui Catalin Naum; regizor, fost profesor la UNATC, indrumator si prieten drag al unor actori precum: Gheorghe Visu, Mircea Diaconu, Claudiu Bleont sau Dragos Bucur.

Catalin Naum a pastrat frumoasa traditie de a primi noi invatacei in fiecare toamna, asa ca, daca te recomanda talentul, pasiunea si rabdarea, iata sansa ta de a te alatura “podarilor”. Baga de seama insa, concurenta e acerba iar dupa cum marturiseste si mentorul Teatrului Studentesc, “multi vin, putini raman”.

Programul pieselor care se joaca in Pod il gasiti in revista care se distribuie gratuit “24-Fun”, la sectiunea teatru.

Mai multe informatii despre Teatrul Pod gasiti aici.

Jocul de scrabble

VN:F [1.9.3_1094]
Rating: +9 (from 9 votes)
10 comentarii »

Am redescoperit de curând una din marile plăceri ale copilăriei: jocul de scrabble. Nu ştiu de ce, în mintea mea se asociază cu cozonacul bunicii şi mult lapte cald. Astăzi, deşi bunica nu mai coace cozonaci pe lumea asta şi laptele cald joacă rol de antidot pentru toxinele de la serviciu, jocul cu cuvintele şi-a păstrat nealterat farmecul de atunci.

L-am regăsit iniţial pe internet şi am fost atât de cuprinsă de magia lui, încât singurul cadou pe care mi l-am dorit de 8 Martie a fost un joc fizic, al meu. Soţul meu a executat comanda (80 de lei, din magazinul Obor, magnetic, frumos colorat, numit Crossy) şi acesta a fost începutul unor lungi seri de joc în familie. Recunosc cinstit că mă bate temeinic, dar mă laud cu faptul că reuşim să ne clasăm pe primele două locuri ori de câte ori jucăm în patru cu prietenii noştri. Joc în continuare şi pe internet, mulţumită mai ales unui profesor extraordinar de talentat şi răbdător pe care l-am întâlnit în lumea virtuală.

Dacă aţi uitat cumva sau n-aţi descoperit încă jocul, o să spun că Scrabble se joacă pe o tablă pătrată de 15×15 pe care se formează cuvinte din cele maxim 7 litere pe care le trage aleator fiecare jucător, cu condiţia să existe o legătură între cuvântul depus şi cele deja existente pe tablă. Menţionez că se permite depunerea doar a unor cuvinte existente în dicţionarul stabilit de comun acord la începutul jocului (noi folosim DEX-ul).

Este un joc care mă relaxează şi mă stimulează în acelaşi timp şi care nu mă plictiseşte niciodată. Eu cred că este cel mai potrivit joc pentru părinţi şi copii, reprezentând o adevărată provocare la orice vârstă şi ajutându-ne să ne menţinem mereu mintea tânără şi ageră. Jocul este îndrăgit şi jucat la nivel de performanţă în România, existând şi o Federaţie Naţională (http://www.scrabblero.ro/) care organizează periodic concursuri. Succes la cuvinte vă doresc!

“Ai toata viata inainte”

VN:F [1.9.3_1094]
Rating: +7 (from 7 votes)
Nu există comentarii »

Cand ai fost ultima data la teatru? Daca nu iti mai aduci aminte, atunci este cu siguranta momentul sa faci o plimbare pana la Nottara, sa scoti din buzunar 18 RON si sa iti cumperi bilet la “Ai toata viata inainte” care dramatizeaza  cartea lui Romain Gary, cu acelasi nume.

Piesa spune povestea unui orfan, crescut de Roza, o evreica batrana, fosta prostituata si victima a ororilor regimului nazist. Momo este un baietel arab, cu un viitor incert, care isi duce traiul printre proxeneti si femei care isi vand trupurile pentru cativa banuti.

Si tocmai intr-un astfel de loc trist, Momo reuseste sa invete despre iubire, prietenie si speranta.

“…trebuie sa iubesti” rasuna trei cuvinte in jocul de scena al actorilor. Micul Mohamed nu promite ca o sa rapunda acestui indemn dar ne incredinteaza ca va incerca.

Ceea s-ar putea sa te impresioneze la Momo, este ca el priveste lumea intr-un mod foarte lucid, nu idealizeaza si nici nu  ia in tragic putinul pe care il are. Astfel, pe Roza o vede asa cum este, batrana si urata, dar o indrageste nespus iar pe Moise desi este prietenul sau, il prezinta obiectiv ca fiind dependent de droguri.

O mana de oameni talentati (Laura Vasiliu- o cunoasteti din filmul premiat la Cannes, “4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile” regizat de Cristian Mungiu; Ruxandra  Sireteanu, Raluca Juganaru, Mihai Persa si Corina Dragomir) te vor face sa plangi si sa razi deopotriva.

Ai crede ca atunci cand mergi la teatru esti un simplu spectator, o experienta cu nimic diferita de o seara la cinema. Nu este deloc asa; mai mult, lumina reflectorului este tot timpul fixata asupra ta, pentru ca o piesa buna te va indemna intotdeauna la introspectie iar actorii te vor ancora in povestea lor, spusa din suflet.

La teatru uiti de tine, pentru ca un actor cu parul nins, te priveste fix si iti intinde o barcuta de hartie, graind soptit “barcile mele de salvare va stau la dispozitie oricand”. Iar teatrul este intocmai salvarea pe care multi dintre noi o cauta, intr-o mare de filme proaste si literatura de duzina.

Burghezul gentilom, la Teatrul National Bucuresti

VN:F [1.9.3_1094]
Rating: +5 (from 7 votes)
3 comentarii »

Acum ateva zile am fost la teatru. La TNB mai exact, in Sala Mare. Desi teatrul nu se numara printre activitatile mele favorite de petrecere a timpului liber, vreau sa va spun ca a fost o seara reusita, in care am ras si i-am vazut pe viu pe unii dintre cei mai mari actori romani in piesa “Burghezul gentilom“.

Nu stiu cum arata o cronica de teatru asa ca va fac aceasta recomandare din perspectiva unui neavizat.
Nu m-am ocupat eu de bilete, dar tot ce stiu este ca am stat undeva partea de sus a sectorului B, si am dat 50-60 de RON pe 2 bilete. Biletele la spectacole se vand in general foarte repede, doar la casa de bilete (Agentia de Bilete) a teatrului, si se pun in vanzare sambata, cu un avans de 2 saptamani.
Citeşte mai mult »

BattleStar Galactica. The board game.

VN:F [1.9.3_1094]
Rating: +3 (from 5 votes)
3 comentarii »

Am scris “The board game” pentru ca nu stiu care este traducerea in Romana. Cea care poate sa defineasca corect acest joc. E un joc din acela “pe placa”. Cum ar spune un prieten “de societate”.

1056718222_1_350_350_85

Jocul BSG este inspirat (evident) dupa filmul BattleStar Galactica. Iesit dupa al 2-lea sezon al filmului acopera bine perioada aceasta. Personajele care apar in joc sunt cele mai importante din film din primele 2 sezoane si intruchipeaza foarte realist calitatile celor din film. Jocul este complex dar nu complicat. Desi la prima vedere asa va parea va asigur ca daca ii dedicati ceva timp la inceput- sa cititi toate regulile de exemplu-  dupa o sa vi se para o placere. E un joc in care trebuie sa faci de toate sa castigi. Sa minti, sa trimiti oameni la inchisoare, sa inseli adversarii si cateodata sa tradezi prietenii.Chiar daca nu vrei.  Si in care iti alegi destinul in functie de cartile pe care le tragi. Destin care se poate schimba pe parcurs. Independent de vointa ta si asta face jocul si mai frumos.

Ar fi prea greu sa va explic jocul sau regulile acum dar va spun clar ca trebuie sa il incercati. O sa dea o alta fata serilor petrecute cu prietenii. Sau zilelor intregi in care iti doresti sa “mai joci inca unul” pentru ca este abia 12 noaptea si oricum nu dureaza mult. Terminati cam in 2 ore. Daca merge repede.
Citeşte mai mult »

Radio Europa FM

VN:F [1.9.3_1094]
Rating: +11 (from 13 votes)
9 comentarii »

europa_logo_jpgEuropa FM (106.7 FM în Bucureşti) este postul de radio de care nu mă despart niciodată în maşină, la muncă, sau când mai pierd vremea pe internet. Este un post generalist, pentru cei interesaţi de tot ce se întâmplă în jur, pentru cei care preferă să asculte muzică bună, indiferent de genul muzical, sau anul apariţiei. Chiar sloganul lor este “cea mai bună muzică din ’80 până azi”. Pentru că postul se adresează unei categorii aşa largi de ascultători, şi o face foarte bine, conform celor mai recente sondaje Europa FM este cel mai ascultat radio la nivel naţional.

Ce-mi place mie la Europa FM este diversitatea. Chiar acum când scriu, ascult Climie Fisher cu Love Changes (Everything), iar mai devreme am auzit Nelly Furtado si Timbaland cu Say It Right. Cică urmează Gloria Estefan. Ca să vă faceţi o idee despre tipul de muzică, puteţi vedea clasamentul celor 30 de melodii din Europa Top Hit. Cu diferite ocazii au loc zile tematice în care se pot asculta preponderent melodii ale unor mari artişti (Enya, Whitney Houston, Bon Jovi, Madonna, Queen) şi se pot afla tot felul de informaţii despre aceştia.

Citeşte mai mult »