„Room” este una dintre cartile in limba engleza care mi-a placut foarte mult. Emma Donoghue a scris un roman de fictiune care in acelasi timp iti da si o lectie de viata. Jack traieste cu mama lui, Ma intr-o camera foarte mica avand doar un neon . Jack este un copil caruia ii plac desenele animate, ii plac plimbarile si jocurile, doar ca el nu are in camera asa ceva. Este lumea lui mica de 11 pe 11 metri si lumea de afara, o lume necunoscuta pentru el.
Jack ar putea fi un copil ca toti ceilalti daca ar avea conditii de locuit, dar el ramane doar un copil care supravietuieste unor conditii imposibile. Ani de zile Ma isi creste copilul fara a avea acces la lumea de afara si mai ales fara a putea sa ii ofere conditiile optime pentru cresterea lui.
Desi au destule neajunsuri, cei doi sunt fericiti in mediul in care traiesc dintr-un simplu motiv: dragostea de mama pentru fiul ei. Ceea ce simt cei doi, modul cum decurge o zi din viata lor si mai ales cat de greu trece timpul pentru ei.
Romanul este fictiune cu elemente horror dar un horror din ala care depaseste orice imaginatie. Daca ar fi sa se faca un film dupa cartea aceasta ar sparge toate barierele posibile, pentru ca intr-adevar socheaza.
Emma Donoghue a scris in “Room” o poveste a imposibilului care devine posibil. Mi s-a parut un roman dur, un roman care te face sa te gandesti daca tu ai putea trai in conditiile alea minime si mai ales sa iti cresti copilul intr-un asemenea loc. Ceea ce este greu de imaginat este camera respectiva in care cei doi traiau.
“Room” a luat premiul “Shortlisted for the Man Booker Prize 2010” si o gasim in tara doar in limba engleza. Lectura placuta!











