Jenny, un nume parca predestinat unei femei cu suflet mare, calitati materne speciale si o demnitate rar intalnita. Un nume pe care nu i l-ar atribui nimeni unei prostituate, decat daca ar vrea sa sublinieze feminitatea ei. Intreaga poveste a lui Jenny este o subliniere de valori umane, toate cuprinse armonios in aceeasi incapere, casa acestei femei. Casa aceasta avea un singur cusur, era asezata intr-un oras cu principii invechite, dominat de valori morale si bigotism,unde,mana de oameni ce locuiau in el se conduceau dupa idei refractare nu dorea ca vecina cu pricina,fie si retrasa din activitaea-i rusinoasa,sa continue sa locuiasca in acelasi perimetru .
Pentru a o indeparta din oras au incercat tot felul de tertipuri care sa o determine sa-si vanda proprietatea. Au construit in acest scop Biserica atat de aproape de locuinta ei incat ii luau ultima farama de soare din bucatarie. O biserica ce tinea umbra unei case rau famate era evident semnul unei suprematii, care, depasea demult atributiile omenesti, acestea trecand simbolic intr-o subordine divina.

Departe de a presta servicii in afara moralei, casa lui Jenny nu era altceva decat adapost pentru oamenii nepastuiti si marginalizati tocmai de oameni bigoti si inchistati care construisera Biserica langa bucataria ei. Alaturi de fosta prostituata locuia Betty, o intelectuala care-si parasise slujba dupa ce suferise o deziluzie amaroasa, refuzand sa mai fie profesoara la aceasi institutie cu omul pe care inca il iubea, un antrenor de fotbal. Despartirea de el survenise din pricina conceptiei comunitatii, care la auzul ca antrenorul ar fi lasat insarcinata o alta femeie decat logodnica sa s-a aratat oripilata. De voie de nevoie, antrenorul se insura, iar Betty isi plangea amarul de fata mare pe umarul femeii grijulii si ospitaliere care ii oferise o camera in casa ei.

Mai tarziu, prada disperarii, fosta profesoara care era o femeie cu un farmec deosebit si o frumusete ravnita, se lasa prinsa in plasa aventurilor de-o noapte, nerefuzand nicio placere chiar in motelul orasului, Pleasant Hours. Faima de femeie usoara i se duce repede si revolta toata suflarea credincioasa ,care in frunte cu pastorul ei, un minion precipitat, preocupat mai degraba de pozitia lui in societate decat de pildele din predici, insista pe langa Jenny sa o dea afara pe Betty. Cu un ton categoric femeia refuza, astfel comunitatea isi recunoaste prima infrangere.

Singurul ajutor care ii venea lui Jenny era din partea unui om care o iubea si de care, la randu-i era indragostita, judecatorul orasului, Rainey. Acesta vine ca purtator de cuvant al comunitati reprezentandu-i oarecum autoritatea si bazandu-se pe prietenia pe care o avea cu Jenny de mai bine de douazeci de ani, cand o scapase de la inchisoare, dar cu toata pledoaria lui, pozitia femeii ramane aceeasi.

Citeşte mai mult »